Rolul Creditului Public în Finanțarea Cheltuielilor din Bugetele Locale

Rolul creditului public în finantarea cheltuielilor din bugetele locale

Referat

1. Introducere

Una dintre temele prioritare ale actualei guvernari o constituie reforma administratiei publice, un accent important fiind pus pe componenta financiara a acesteia. Date fiind conditiile de austeritate în care functioneaza autoritatile locale în acest moment în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual si care face obiectul a numeroase dezbateri. Exista un clivaj între comunitatile care realizeaza venituri proprii suficiente si cele care nu se descurca nici pentru cheltuielile de întretinere a localitatii. Reprezentantii primelor merg pâna la solutii extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrarii bugetelor locale, iar cele din urma fac lobby pentru a obtine cât mai multi bani prin aceasta modalitate. Aceasta disputa are loc pe doua paliere de guvernare: de la nivel central la nivel judetean si de la nivel judetean la nivel local.

Comunitatile locale „fruntase” detin diverse avantaje economice, sociale, demografice care le permit o dezvoltare continua si echilibrata. Ele au tendinta de a învinovati comunitatile care nu realizeaza venituri suficiente, pierzând din vedere faptul ca în Europa de astazi conceptul de baza pe care se construieste teoria dezvoltarii este coeziunea economica si sociala. Aceasta se traduce într-un principiu fundamental, si anume, faptul ca dezvoltarea economica si sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spatiala echilibrata. Din aceasta perspectiva se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slabiciuni economice ale ansamblului si sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursa de instabilitate politica si economica.

Cea mai buna alternativa este solidaritatea comunitatilor locale, o solidaritate calculata astfel încât sa se mentina un echilibru între asteptarile ambelor tipuri de comunitati.

În acest context pretentiile comunitatilor bogate par deplasate si lipsite de realism. Doar o dezvoltare teritoriala echilibrata va genera dezvoltarea economica sanatoasa pe ansamblu iar nu adâncirea decalajelor existente.

Un alt aspect al reformei administratiei asupra caruia s-a apreciat ca ar avea nevoie de îmbunatatiri, se refera la descentralizarea financiara. Pe fondul acestor preocupari, exista nenumarate observatii nu numai din partea partidelor de opozitie dar si al beneficiarilor ei, primari, consilieri locali si judeteni. Una dintre temele centrale din dezbaterile publice si de pe agenda executivului în 2001, descentralizarea administratiei publice, produce reactii diverse în conditiile repartizarii cu întârziere, catre administratiile publice locale, a unor capitole de activitati altadata în atributiile autoritatii centrale.

În oglinda anuntatelor intentii ale executivului de a inaugura o procedura diferita de discutare si adoptare a bugetelor locale separata de cea de adoptare a bugetului de stat, începând cu 2003, actorii administratiei publice locale îsi manifesta îngrijorarea pentru capacitatea de autosustinere financiara - spiritul preconizatei intentii a administratiei centrale. Aceasta îngrijorare se explica prin experienta neplacuta pe care au avut-o în 2001 când li s-au repartizat activitati noi (în sfera asistentei sociale, învatamântului si consultantei agricole, pentru a le enumera pe cele mai importante) fara o pregatire manageriala anterioara si fara a li se asigura fonduri suficiente.

Chiar daca cei mai multi cu care am discutat sanctioneaza deciziile pripite ale administratiei publice centrale de a descentraliza anumite activitati fara asigurarea corespunzatoare a resurselor financiare, pe fond sunt de acord ca asemenea masuri au menirea ultima de a deprinde administratia locala sa depinda din ce în ce mai putin de cea centrala. Pâna la acest obiectiv, administratia locala solicita o pregatire în timp, pe fondul unei strategii care sa o ajute sa faca trecerea catre noua etapa, a autosustinerii financiare, în mod firesc.

Tema bugetelor publice locale este cu mult mai complexa decât expunerea din studiu.

Anumite particularitati, de la o zona geografica la alta, de la o regiune de dezvoltare la alta, vor fi luate în considerare, dupa cum s-a mentionat, în cercetari ulterioare ale Institutului.

Oricum, data fiind complexitatea dar si actualitatea temei, analize, documentari si sinteze care sa aduca în prim plan date din teren si informatii privind politicile nationale în domeniu, sunt din ce în ce mai necesare atât pentru administratie cât si pentru societatea civila.

În ultimii ani au fost facuti pasi importanti pentru îmbunatatirea cadrului legal existent în domeniul bugetelor locale. Ultimul demers în acest sens este anuntul actualului executiv referitor la separarea discutiilor pe bugete locale de cele pe bugetul de stat, începând cu anul 2003.

Totusi, actuala legislatie în domeniu necesita doua tipuri de îmbunatatiri. Primul tip se refera la armonizarea actelor normative din domeniu si simplificarea traseului proiectarii si adoptarii bugetelor locale. Cel de-al doilea tip vizeaza simplificarea însasi a cadrului legislativ.

Cadrul legal care reglementeaza functionarea administratiei locale pe tema bugetelor locale include urmatoarele legi:

- Constitutia României (1991)

- Legea administratiei publice locale (2001)

- Legea finantelor publice (1996)

- Legea finantelor publice locale (1998)

- Legea privind contenciosul administrativ (1998)

- Legea privind taxele si impozitele locale (1994)

- Legea anuala a bugetului de stat.

2. Structura venituri/cheltuieli din bugetele locale

Bugetele locale cuprind doua capitole principale: veniturile si cheltuielile localitatilor. In acest studiu cercetarea s-a axat asupra veniturilor urmând ca tema cheltuielilor locale sa fie aprofundata într-un material ulterior.

2.1. Veniturile bugetelor locale

Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local si venituri primite de la nivel central. În afara de acestea o alta sursa importanta care poate creste venitul realizat pe plan local o reprezinta împrumuturile.