Sistemul Bugetar și Procesul Bugetar

Capitolul I – Bugetul public

1.1 Abordări teoretice ale conceptului de buget public

Bugetul public este o categorie fundamentală a științei finanțelor, a cărui definire cunoaște două abordări: una economico-financiară și una juridică.

Prin bugetul public se proiectează şi se desfăşoară activitatea financiară, putând aprecia că bugetul public reflectă activitatea privind finanţele publice ale unui stat.

Sub aspect financiar, „conceptul de buget public naţional este o noţiune sintetică a trei instituţii juridice diferite: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi ale judeţelor.”

Resursele şi cheltuielile reflectate în bugetele menţionate anterior, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, după consolidare prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, evidenţiază dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.

Bugetul reprezintă deci, un plan financiar, ceea ce sugerează ideea de echilibru între două componente: venituri şi cheltuieli.

„Dintre trăsăturile subliniate în literatura economică de specialitate pentru bugetul public, se relevă:

- bugetul este un act previzional, el prezentându-se sub forma unui tablou evaluativ şi comparativ de venituri publice, indicând veniturile băneşti ale statului şi destinaţia acestora exprimată în cheltuieli bugetare;

- este un act de autorizare prin care puterea legislativă împuterniceşte executivul să cheltuiască şi să perceapă venituri în acord cu prevederile legale;

- este un act anual, anul bugetar, de exerciţiu financiar fiind cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea şi se poate urmării execuţia veniturilor şi cheltuielilor;

- bugetul public reprezintă un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor băneşti publice, gestionarea, utilizarea şi controlul folosirii acestora;

- bugetul public este un instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii; pe baza opţiunilor politice, economice, sociale, bugetul public reflectă politica financiară propriu-zisă a statului.”

Sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute și autorizate veniturile și cheltuielile anuale ale statului. “Bugetul de stat prevede și autorizează, în formă legislativă, cheltuielile și resursele statului” . Această definiție pune în evidență necesitatea aprobării parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodată, se subliniaza faptul că bugetul este un act de previziune a resurselor publice și a modului de utilizare a acestor resurse. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat și execuția veniturilor și cheltuielilor publice intervin neconcordanțe care impun anumite corective și aprobarea de către puterea legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiași exercițiu bugetar.

În statele democratice moderne, elaborarea, execuția și controlul bugetar sunt realizate în conformitate cu procedurile de drept bugetar și în cadrul pricipiilor contabilității publice, asigurându-se, în egală măsură, un echilibru între puterea legislativă și cea executivă, în conformitate cu prevederile constituționale.

Legea bugetului de stat este influențată de concepțiile politice, economice și sociale specifice fiecărei perioade, ca și de interesele grupurilor care exercită puterea politică.

Ca document oficial, bugetul de stat evidențiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor și mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziția statului, ca și durata de timp pentru care se elaborează bugetul.

Sub aspect economic, conceptul de buget subliniază corelațiile macroeconomice și, în special, legătura cu nivelul și evoluția produsului intern brut. În teoria economica modernă, bugetul este considerat ca o variabilă esențială în determinarea produsului intern brut și a nivelului folosirii resurselor. În acest context, politica bugetară generează numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt, cel mai adesea, contradictorii.

Un anumit nivel al produsului intern brut și măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital și consum determină nivelul indicatorilor bugetari și constituie baza evoluției favorabile a resurselor în viitor.

Bugetul de stat exprimă relațiile economice în formă bănească ce iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială și financiară ale fiecărei perioade. Aceste relații se manifestă în dublu sens: pe de o parte, ca relații prin intermediul cărora se mobilizează resursele bănești la dispoziția statului, iar pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.

Relațiile de mobilizare a resurselor sunt, în principal, relații de repartiție a produsului intern brut în favoarea statului, prin intermediul impozitelor, taxelor și contribuțiilor, al prelevărilor din venituri, la care se adaugă atragerile de disponibilități temporar libere din economie prin intermediul împrumuturilor de stat interne. Insuficiența resurselor, generată de repartiția produsului intern brut, determină relații ale statului cu străinătatea, concretizate în diverse tipuri de finanțări externe.

În economia modernă, bugetul nu mai constituie un simplu document în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de 12 luni, ci este un plan financiar la nivel macroeconomic. Bugetul de stat este un instrument de previziune atât pe termen scurt, ca urmare a dimensionării veniturilor și cheltuielilor publice la nivelul unui an, cât și pe termen mediu prin elaborarea bugetelor-program, mai ales pentru cheltuielile publice de investiții.

1.2 Tipuri de bugete

În țările cu economie de piață dezvoltată, sfera de cuprindere a noțiunii de buget a fost extinsă prin apariția altor tipuri de buget care pot fi elaborate de organele statale, pe lânga bugetul de stat în forma sa clasică. Din această categorie fac parte:

- bugetul economiei naționale

- bugetul umbră

- bugetul funcțional

- bugetul social

Bugetul economiei naționale (în Franța) sau bugetul economic (în Marea Britanie și S.U.A.) reprezintă un document estimativ care reflectă toate resursele societății și destinația lor, cuprinzând informații previzionale în legătură cu producția, repartiția și consumul produsului intern brut, precum și cu privire la formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat.

Bugetul economiei naționale este conceput ca un ansamblu de conturi ale națiunii, care reflectă pentru anul în curs și pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenților economici din țara respectivă. Având un astfel de conţinut, bugetul economiei naţionale include bugetul public.