Sistemul bugetar și procesul bugetar

Sectorul bugetulului public reprezintă o categorie fundamentală a finanțelor. Bugetul public cunoaște două abordări : pe de o parte una economico-financiară , pe de altă parte una juridică.

Cu ajutorul bugetului public se proiectează și se desfășoară activitatea financiară, bazându-se pe faptul că bugetul public reflectă activitatea privind finanțele publice ale unui stat.

Din punct de vedere financiar, conform art.137 alin.(1) din Constituția României „conceptul de buget public național este o noțiune sintetică a trei instituții juridice diferite: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, orașelor și ale județelor.”

Resursele și cheltuielile înregistrate în bugetele enumerate mai sus, adunate la nivel național, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, după consolidare prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, evidențiază dimensiunile efortului financiar public pe anul respective, mai exact starea de echilibru sau de dezechilibru financiar.

Putem sintetiza prin a spune că bugetul reprezintă un plan financiar ce are în vedere două componente: venituri și cheltuieli, mai ales echilibrul acestora.

Din punct de vedere juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute și autorizate atât veniturile, cât și cheltuielile anuale ale statului. “Bugetul de stat prevede și autorizează, în formă legislativă, cheltuielile și resursele statului” . Această definiție demonstrează necesitatea aprobării de către Parlament a bugetlui.

Bugetul de stat are caracter obligatoriu, deoarece necesită aprobarea prealabilă a Parlamentului. Totodată, bugetul este un act ce vizează un plan al resurselor publice și al modului de utilizare a acestor resurse. Între prevederile din legea bugetului de stat și execuția veniturilor și cheltuielilor publice intervin neconcordanțe care necesită anumite corective și aprobarea unor rectificări ale bugetului.

Legea bugetului este influențată de direcțiile politice, economice și sociale specifice fiecărei perioade, dar și de interesele celor care exercită puterea politică.

Un anumit nivel al PIB-ului și măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital și consum duce la determinarea nivelul indicatorilor bugetari și constituie baza evoluției favorabile a resurselor în viitor.

În economia actuală remarcăm că bugetul nu mai reprezintă un simplu document în care se înregistrează veniturile și cheltuielile posibile ale statului pe o perioadă de 12 luni, ci este și un plan financiar la nivel macroeconomic. Bugetul de stat este un instrument de previziune atât pe termen scurt, a veniturilor și cheltuielilor publice la nivelul unui an, cât și pe termen mediu prin elaborarea bugetelor-program, mai ales pentru cheltuielile publice de investiții.

Bugetul public este realizat ca un buget consolidat care reflectă anual, efortul financiar public; Rolurile bugetului public:

-rolul alocativ- reflectă pe partea de cheltuieli modul de alocare a resurselor pe fiecare an bugetar;

-rolul redistributiv- cu ajutorul bugetului public, mai exact prin intermediul impozitelor și taxelor, precum și prin intermediul cheltuielilor, se redistribuie o parte a PIB;

-rolul de reglare- a vieții economice îl deducem din faptul că bugetului public este un instrument cu putere de lege. Astfel, se poate acționa asupra economiei stimulând sau frânând o anumită activitate.

Importanța bugetului de stat rezultă din faptul că:

 participă la îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statului; prin intermediul lui se exercită atribuțiile autorităților publice, centrale sau locale;

 asigură realizarea protecției sociale a unor categorii defavorizate;

 realizează echilibrul financiar, monetar și valutar al statului, avâd rol stabilizator pentru economia unei țări;

Elaborarea unei game variate de bugete a condus la gruparea acestora într-un tot unitar, între componentele acestuia existând relații de interdependență, fiecare element având însușirile întregului, fapt ce conferă întregului caracteristicile unui sistem, denumit sistem bugetar.

Tipuri de bugete de stat

În țările cu economie de piață dezvoltată, noțiunea de buget a dus la ramificarea noilor concepte,a altor tipuri de buget, pe lânga bugetul de stat în forma sa clasică. Astfel, regasim:

- bugetul economiei naționale

- bugetul umbră

- bugetul funcțional

- bugetul social

Forma în care se întocmește acest buget diferă de la o țară la alta, în funcție de particularitățile naționale și propriile concepții.

În SUA identificăm bugetul economic ce îmbracă forma unui document cu cifre pe trei coloane ce prezintă veniturile bănești disponibile, cheltuielile și soldul dintre întreprinderile private, instituțiile publice, populație, relațiile cu străinătatea. Pentru elaborarea acestui buget se folosesc date cu privire la produsul național brut, venitul național, veniturile și cheltuielile publice. O particularitate a acestui buget constă în faptul că el nu conține previziuni menite să fie aplicate în viitor, ci are doar rolul de a reda modificările ce vor apărea în economie, dar și evoluția economică anterioară.

În Marea Britanie se elaborează ”bugetul economic”, așa zisele ”cărți albe”, care prezintă veniturile și cheltuielile statului pe anul precedent și include previziuni cu privire la producție, consum, comerț extern și defalcarea resurselor din PIB și împrumuturi.

Bugetul economiei naționale are caracter orientativ pentru Guvern și Parlament în legătură cu situația economico-financiară a țării. Acest buget economic nu are o formă juridică, deoarece nu înlocuiește bugetul public ce are caracter de lege, fiind singurul document pe care Guvernul îl pune în aplicare. Prin utilizarea bugetului economic, guvernele identifică posibilele modificările ce pot fi înregistrate în economie sub influența unor măsuri cu carcater stimulativ, modelator sau inhibitor. Bugetul economic se dă publicității în același timp cu bugetul public.