Structura organizatorică și funcțională a sistemului de control economic, financiar și gestionar

Întroducre

În opinia unor autori, modul de organizare şi apoi de exercitare a controlului economic, financiar şi gestionar este influenţat de cel puţin trei elemente.

În primul rând, formele juridice de proprietate dau naştere unor drepturi şi obligaţii specifice care se vor răsfrânge inevitabil si asupra organizării, conducerii şi controlului activităţilor economice ce se desfăşoară în cadrul fiecărei unităţi patrimoniale.

În al doilea rând, principala responsabilitate pentru administrarea diferitelor patrimonii revine agenţilor economici înşişi, respectiv unităţilor de diverse tipuri, iar în cadrul acestora organelor de conducere sau de administraţie, organelor financiar-contabile, persoanelor cu funcţii gestionare şi organismelor proprii de control. Asta înseamnă ca formele proprii de control intern vor avea o pondere şi o importanţă mult mai mare.

În al treilea rând, economia de piaţă implică o reconsiderare a mecanismelor de mobilizare şi apoi de utilizare a resurselor financiare ale statului, fenomen ce implică un sistem financiar şi fiscal echilibrat şi eficient, capabil să stimuleze sau să descurajeze anumite activităţi economice, concomitent cu asigurarea desfăşurării normale a tuturor acţiunilor finanţate de la buget.

Dar, condiţiile noi în care se desfăşoară activităţile economice cer un anumit cadru de manifestare a controlului financiar şi gestionar. Sunt necesare, în primul rând, o concepţie unitară cu privire la statutul controlului şi a funcţiilor sale în societatea modernă, precum şi precizarea riguroasă a conţinutului, ariei de cuprindere, modalităţilor de exercitare, scopului urmărit şi finalităţii acţiunilor de control.

Sistemul de control economic, financiar şi gestionar din Republica Moldova este organizat şi funcţionează în mod unitar, cuprinzând, în principal, trei trepte distincte: controlul economic şi financiar exercitat de stat; controlul propriu al unităţilor patrimoniale; controlul exterior independent sau neutru. Se adaugă acestora, ca module distincte şi cu caracter particular, alte forme de control, cum sunt de exemplu controlul efectuat de bănci asupra unităţilor pe care le creditează, acţiunile specifice de verificare întreprinse de organele de urmărire şi cercetare penală.

1. Controlul economic şi financiar exercitat de stat

Acest control vizează probleme de ansamblu, dar şi de detaliu ale economiei naţionale şi implicaţiile lor în viaţa social-politică a ţării. El cuprinde de fapt două module distincte, respectiv controlul general economic al statului şi controlul financiar şi fiscal.

1.1 Controlul general economic

Controlul general economic al Statului are particularitatea că se exercită atât sub forma unui control general (reprezentând atribuţiile unor organisme ce iniţiază acţiuni de control în contextul altor sarcini specifice), cât şi sub forma unui control specializat (efectuat de organe ale căror sarcini de bază se circumscriu integral activităţii de control).

Controlul general economic se exercită direct de către organele puterii de stat (atât de puterea legislativă cât şi de puterea executivă) sau prin intermediul unor organe specializate ale administraţiei de stat, cuprinzând:

- controlul parlamentar;

- controlul guvernamental;

- controlul efectuat prin organismele specializate de control al Statului.

Controlul parlamentar

Reprezintă una dintre prerogativele esenţiale ale statului de drept. Pe lângă atribuţiile politice şi legislative, cele două camere ale Parlamentului îndeplinesc importante funcţii de control, inclusiv în domeniul financiar şi gestionar. Asemenea atribuţii se exercită sub diferite forme şi în diverse împrejurări. Avem în vedere, în primul rând, controlul efectuat cu ocazia analizei proiectelor, dezbaterii şi apoi adoptării legilor cu caracter economic, financiar şi fiscal. În egală măsură, controlul parlamentar cuprinde analiza şi aprobarea contului general de încheiere a exerciţiului bugetar, controlul general asupra activităţii întregului aparat de stat, ca şi analizele efectuate de diferite comisii (permanente şi temporare) desemnate de Parlament sa cerceteze modul în care se realizează în diverse sectoare politica economică şi socială a Statului.

O formă specifică de manifestare a controlului parlamentar o constituie practica interpretării guvernului primului-ministru, miniştrilor sau altor persoane ce deţin demnităţi în economie.

Controlul guvernamental

Este în esenţa lui un control administrativ, derivând din sarcinile complexe şi variate ce revin puterii executive. Acest control este mai cuprinzător şi mai analitic decât controlul parlamentar şi are un caracter atât preventiv cât şi ulterior. El vizează întreaga activitate economică şi financiară a sectorului public al economiei (regii autonome, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, instituţii publice), precum şi raporturile agenţilor economici privaţi cu societatea şi cu bugetul statului.

Controlul efectuat prin alte organisme specializate de control ale Statului

Este tot un control de esenţă administrativă, dar care îşi limitează activitatea la domenii strict determinate ale vieţii economice şi sociale, cum sunt asigurarea calităţii produselor şi serviciilor, respectarea politicii guvernamentale şi a prevederilor legale în domeniul preţurilor şi tarifelor, corecta utilizare a instalaţiilor cu grad ridicat de pericol (cazane, recipiente sub presiune, instalaţii de ridicat, aparatură de măsurare şi control), activitatea comercială, protecţia concurenţei, respectarea standardelor moldovenesti şi internaţionale, sistematizare şi construcţii, protecţia mediului etc. Pentru controlul acestor activităţi sau aspecte, s-au înfiinţat inspecţii, inspectorate şi oficii de profil, care au rolul de a veghea la stricta respectare a legislaţiei pentru fiecare domeniu în parte.

1.2 Controlul financiar şi fiscal

Controlul financiar şi fiscal exercitat de către Stat se caracterizează prin aceea că este în totalitate un control specializat, care urmăreşte în principal consolidarea echilibrului financiar, monetar şi valutar, prin asigurarea resurselor financiare ale Statului, încurajarea sau descurajarea unor activităţi economice, întărirea monedei naţionale şi respectarea strictă a legislaţiei financiare şi fiscale. El se exercită la toate nivelurile şi în toate structurile economiei naţionale de către organe aparţinând Curţii de Conturi, Ministerului Finanţelor.

Curtea de Conturi

Curtea de Conturi este un organism indispensabil oricărui stat modern care poartă răspunderea administrării gestiunilor publice.

În Republica Moldova Curtea de Conturi a fost reînfiinţată, este organizată şi funcţionează în baza legii nr.94/8 septembrie 1995, cu modificările ulterioare .

Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Curtea de Conturi a avut şi unele atribuţii jurisdicţionale în domeniul financiar. Ea funcţionează pe lângă Parlament, dar îşi exercită funcţiile în mod independent, în conformitate cu Constituţia şi celelalte legi. Curtea decide în mod autonom asupra programului său de control. Acţiunile de control ale Curţii se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor legale. De asemenea, Parlamentul este singurul care poate cere (prin hotărâre a Senatului sau Camerei Deputaţilor) efectuarea unor anumite controale. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga Curtea de Conturi la aceasta.