Studiul aspectelor opțiunilor de eficientizare a activității întreprinderilor mici și mijlocii din Polonia prin prisma obstacolelor ce intervin în dezvoltarea acestora

Summary: The investigations in this article could allow deducing that most gaps in small and medium sized enterprises activity are been found in their inability for efficient and effective management, because of the lack of knowledge of entrepreneurs in this field. Acknowledge the role of small and medium sector in the sustainable development of the national economy; we set a target to detect obstacles to the development of this category of businesses and to offer new opportunities to support this sector.

Una din modalitățile inovatoare de sporire a eficacității și eficienței politicii regionale a UE constă în utilizarea instrumentelor financiare. Aceste mecanisme de sprijin care variază de la tehnici de inginerie financiară până la programe de asistență tehnică pot contribui la atragerea de finanțări suplimentare și dispunerea de un plus de cunoștințe de specialitate și know-how (cunoștințe deținute de o persoană fizică sau de o întreprindere asupra unui produs sau procedeu de fabricație) [6].

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Polonă sunt un grup de întreprinderi, care joacă un rol-cheie în dezvoltarea economiei naționale. Cu un spectru larg și un nivel ridicat al activității, businessul mic și mijlociu a avut un impact pozitiv asupra creșterii produsului național brut și merită să fie numit „forța motrică a economiei țării”. Cu toate acestea, în pofida rolului vital pe care îl joacă, acestea sunt expuse la o mulțime de dificultăți, iar principalul obstacol pentru dezvoltarea lor este lipsa de echitate și dificultatea de a obține o finanțare externă [1, p. 320-338].

Metoda de finanțare a companiilor determină în mare parte cerințele de capital care rezultă din disponibilitatea surselor externe de finanțare și din utilizarea eficientă a acestor fonduri. Sursele de finanțare sunt mecanismul de conducere spre dezvoltarea fiecărei întreprinderi și determină competitivitatea lor pe piață [2]. Deciziile privind sursele de finanțare au un impact major asupra funcționării fiecărei societăți sub aspectul afacerii pe care o gestionează, astfel încât căutarea celor mai convenabile surse pentru aceste întreprinderi reprezintă o parte importantă a politicii lor financiare [1].

Până la jumătatea anului 2012 scepticismul legat de capacitatea Poloniei de a cheltui în mod eficient fondurile politicii de coeziune nu își mai aveau rostul: peste trei sferturi din alocarea disponibilă a fost contractată beneficiarilor, iar nivelul plăților deja efectuate de către Comisia Europeană depășea media UE [3, p.35-40]. De fapt politica de coeziune reprezintă una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acționează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum ar fi creșterea economică și dezvoltarea sectorului ÎMM.

Așadar, experiența Poloniei ne demonstrează că și sprijinul excesiv poate avea consecințe negative. Cezary Kazmerchak , președinte al Uniunii Antreprenorilor și Angajatorilor din Polonia, în special pentru publicația Forbes (2016) a analizat experiența poloneză privind aplicarea diferitelor programe europene pentru stimularea economiei și a împărtășit constatările sale cu privire la fezabilitatea punerii în aplicarea acestora și în alte țări.

Deci, după aderarea Poloniei la Uniunea Europeană au fost implementate de către autoritățile europene programe diferite pentru stimularea economică a acestei țări. În primul rând, acordarea de subvenții, prin care a fost posibil să se deschidă afaceri noi. În al doilea rând, finanțarea afacerilor deja în derulare, era efectuată prin alocarea de fonduri speciale pentru dezvoltarea acestora. În al treilea rând, se acordau granturi pentru invenții, dezvoltare și inovare. În plus, nu puține resurse financiare erau investite în dezvoltarea infrastructurii naționale. Valoarea totală a acestor dotații a fost impresionantă, dimensiunea lor anuală ajungând la 3% din PIB în Polonia.

După mai mulți ani de utilizare a acestor programe, polonezii și - au dat seama că aceste „dotații negândite” au și multe dezavantaje, cel mai principal fiind - utilizarea necorespunzătoare și ineficientă a resurselor furnizate. De exemplu, în cazul în care în contract se stipula că finanțarea unui proiect este concepută pentru trei ani, atunci la sfârșitul perioadei respective multe companii își încetau pur și simplu activitățile. Acestă situație a condus la faptul că dezvoltarea proiectului era pur și simplu stopată, iar în unele cazuri - era înghețată la „jumătate de drum”.

Ceva similar sa întâmplat și în sfera micului business, unde unul dintre cel mai mare program de sprijin a acestui sector inițiat de către Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor (PARP) era - programul 8.1. Esența acestui program consta în faptul că aproape oricine care dorea să deschidă o afacere în Polonia, utiliza numele sau cuvântul „inovație” și în schimb primea un grant de 1 milion de zloti (circa 250 mii euro). În rezultat s-a dovedit că aproape 90% din astfel de proiecte pur și simplu au devenit ineficiente, iar investiția primită de întreprinzători nu a fost returnată.

Având drept această experiență astăzi Polonia pledează pentru opțiunea creditării agenților economici. Mai mult decât atât, Cezary Kazmerchak susține că cea mai bună opțiune pentru aceste fonduri ar fi utilizarea lor pentru proiecte de modernizare a infrastructurii la nivel național, iar businessul mic și mijlociu ar trebui să dispună de facilități fiscale, precum și să opereze fără bariere de reglementare.