Supravegherea Prudențială a Instituțiilor de Credit în România

Capitolul I Supravegherea bancarã concept şi rol

1.1 Obiectivele supravegherii prudenţiale

Obiectivul central al activitãţii de autorizare, reglementare şi supraveghere prudenţialã a bãncilor il constituie realizarea stabilitãţii şi viabilitãţii întregului sistem bancar prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţã bancarã şi urmãrirea respecãrii cu stricteţe a acestora, precum şi prin asigurarea eliminãrii din sistem a bãncilor neviabile. Prin urmare, rolul supravegherii prudenţiale a bãncilor este acela de a prevenii riscul sistemic, avându-se însã în vedere respectarea autonomiei fiecãrei bãnci în organizarea şi desfãşurarea activitãţii sale pe baze concurenţiale.

În scopul protejãrii intereselor deponenţilor si al asigurãrii stabilitãţii şi viabilitãţi întregului sistem bancar, Banca Naţionalã a României asigurã supravegherea prudenţialã a insitiţiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înfiinţate în alte state membre ori în state terţe, prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţã bancarã şi urmãrirea respectãrii acestora şi a altor cerinţe prevãzute de lege şi de reglementãrile aplicabile, atât la nivel individual, cât şi la nivel consolidat sau subconsolidat, dupã caz în vederea prevenirii şi limitãrii riscurilor specifice activitãţii bancare.

Supravegherea bancarã semnificã activitatea prin care se asigurã controlul şi urmãrirea funcţionãrii bãncilor într-o manierã neprimejdioasã şi conform reglementãrilor bancare şi managementului performant, în vederea menţinerii unui sistem bancar viabil şi stabil În acest sens pe baza reglementãrilor şi normelor bancare şi avãnd ca obiectiv promovarea unui management prudent, se aplicã o supraveghere prudenţialã, ¬în condiţiile autonomiei bãncilor de a-şi urma propria politicã şi strategie bancarã. Supravegherea bancarã prudenţialã se realizeazã la nivelul societãţilor bancare, prin inspecţiile şi examinãrile la bãnci, sau la nivelul autoritãilor de supraveghere, prin rapoarte primite de la bãnci. Modelul românesc de supraveghere include atât inspecţii cât şi rapoarte, urmãrindu-se întreaga problematicã, de la verificarea respectãrii cadrului legal la evaluarea riscurilor şi administrarea acestora.

Instituţiile de credit, persoane juridice române, sunt obligate sã raporteze Bãncii Naţionale a României datele şi informaţiile necesare pentru evaluarea respectãrii dispoziţiilor cuprinse în legislaţia bancarã, la termenele şi în forma stabilitã de aceasta. Banca Naţionalã a României asigurã verificarea cadrului de admninistrare, a strategiilor, proceselor şi mecanismelor implementate de fiecare instituţie de credit, persoana juridicã românã, pentru respectarea dispoziţiilor legislaţiei bancare şi realizeazã propria evaluare a riscurilor la care instituţia de credit este sau va fi expusã

Pe baza verificãrii şi evaluãrii efectuate, Banca Naţionalã a României determinã în ce mãsurã cadrul de administrare, strategiile, procesele şi mecanismele implementate de instituţia de credit, persoanã juridicã românã şi fondurile proprii deţinute de aceasta asigurã o administrare prudentã şi o acoperire adecvatã a riscurilor în raport cu profilul de risc ai instituţiei de credit.

Banca Naţionalã a României stabileşte frecvenţa şi gradul de detaliere a verificãrilor şi evaluãrilor, avãnd în vedere mãrimea, importanţa sistemicã, natura, extinderea şi complexitatea activitãţilor desfãşurate de fiecare instituţie de credit, persoanã juridicã românã şi cu luarea în considerare a principiului proporţionalitãţii. Se urmãreşte realizarea unei comunicãri eficiente cu fiecare instituţie de credit, persoanã juridicã românã, care sã asigure o cunoaştere aprofundatã a activitãţii, organizãrii şi procesului intern al instituţiei de credit de evaluare a adecvãrii capitalului la profilul sãu de risc. De asemenea Banca Naţionalã a României poate face recomandãri instituţiei de credit, persoanã juridicã românã, în vederea adoptãrii de mãsuri corespunzãtoare de cãtre aceasta pentru îmbunãtãţirea cadrului de administrare a strategiilor, proceselor şi mecanismelor implementate, pentru asiguararea unei organizãri adecvate a activitãţii desfãşurate ori pentru restabilirea sau susţinerea situaţiei sale financiare. Independent de formularea unor decomandãri, Banca Naţionalã a României poate dispune de mãsuri de supraveghere ori aplicarea de sancţiuni potrivit legislaţiei bancare.

Urmãrirea respectãrii de cãtre instituiile de credit, persoane juridice române, a cerinţelor de naturã prudenţialã şi a altor cerinţe prevãzute de legislaţia bancarã se realizeazã de cãtre Banca Naţionalã a României pe baza raportãrilor transmise de instituţiile de credit şi prin verificãri la faţa locului , desfãşurate la sediul instituţiilor de credit şi al sucursalelor acestora din ţarã şi din strãinãtate.Verificãrile la faţa locului se efectuiazã de cãtre personalul Bãncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens, sau de cãtre auditori financiari sau experti numiţi de cãtre Banca Naţionalã a României. Instituţiile de credit, persoane juridice române sunt obligate sã permitã personalului Bãncii Naţionale a României şi altor persoane împuternicite sã efectuieze verificarea, sã le examineze evidentele, coturile şi operaţiunile şi sã furnizeze toate documentele şi informaţiile legate de desfãşurarea activitãţii, dupã cum sunt solicitate de cãtre aceştia. De asemenea, sunt obligate sã transmitã Bãncii Naţionale a României orice informaţii solicitate de aceasta, în scopul exercitãrii competenţelor sale prevãzute de lege.

Banca Naţionalã a României este competentã sã dispunã, faţã de o instituie de credit, persoanã juridicã, sau faţã de peroanele responsabile, care încalcã dispoziţiile legii, ale reglementãrilor sau ale altor acte emise în aplicarea legii, referitoare la supraveghere sau la condiţiile de desfãşurare a activitãţii, mãsurile necesare, aplicarea de sancţiuni, în scopul înlãturãrii deficienţelor şi a cauzelor acestora.