Trecerea pieței de capital din România de la statutul de Piață de Frontieră la cel de Piață Emergentă Secundară

O piață emergentă(eng. emerging market) este, de obicei, considerată economia unei țări care se află într-un anumit stadiu de dezvoltare, are o piață de capital reglementată și eficientă, iar veniturile populației se află în continuare sub media țărilor dezvoltate. În prezent există 24 de piețe emergente identificate în indexul MSCI: Brazilia, Chilie, Columbia, China Mexic, Peru, Republica Cehă, Egipt, Grecia, Ungaria, Polonia, Qatar, Rusia, Africa de Sud, Malezia, Pakistan, Filipine, Taiwan și Tailanda.

Dacă o țară beneficiază de statutul de „piață emergentă”, înseamnă că atât fondurile active, cât și pasive, care utilizează indicele MSCI Emerging Markets ca punct de referință, pot investi în companii listate în țara respectivă, ceea ce conduce la creșterea semnificativă a investițiilor străine.

Implicațiile sunt creșterea vizibilității pieței de capital pe plan internațional. Investitorii care mandatează la rândul lor niște fonduri de investiții care să le gestioneze banii au un mandat limitat, iar fondurile de investiții globale care gestionează sute de milioane de euro nu pot investi în piețe de capital, care nu sunt emergente. Prin urmare, la data de 21 septembrie 2021, România a trecut de la o „piață de capital” la una „emergentă”. Includerea țării în acest indice înseamnă că:

-predomină vizibilitatea;

-apare capitalul;

-există un amalgan de oportunități. Iar firmele care nu sunt listate la bursă pierd aceste oportunități de investiții. Vor avea de pierdut cei care nu investesc în piața de capital, iar în România, din păcate, 90% din avuția poporului este blocată în imobiliarte și depozite bancare.

Acest „moment istoric” s-a promovat datorită lui Darius Valcov și Eugen Orlando Teodorovici. De ce? Pentru a deveni „piață emergentă secundară”, o burscă națională trebuie să respecte 9 criterii. Până acum România îndeplinea 8 doar, însă lipsea criteriul lichidității, întrucât valoarea tranzacțiilor derulate prin BVB nu atungea pragul solicitat de FTSE. Spre sfârșitul anului lichiditatea a crescut, atunci când acționarii au vândut masiv acțiuni din cauza ordonanței 114 a Guvernului Dăncilă, concepută de Valcov și Teodorovici. În prima săptămână, indicele pricpipal al BVB a scăzut cu 11.5%, însă datorită vânzărilor masive s-a respectat criteriul lichidității pentru ca BVB ă fie promovată ca „piață emergentă secundară”.

Există o nuanță importantă: statistica oficială arată că înn 2019 lichiditatea bursei a fost de 11.4 miliarde de lei, mai mică decât cea din 2018- 11.8 miliarde de lei. Trei acțiuni ale BVB au fost puternic afectate de ordonanța 114, respectând criteriul de lichiditate cerut de:Banca Transilvania, BRD, Romgaz. Însă, din septembrie 2020, acțiunile Băncii Transilvania, BRD și Romgaz au fost incluse în 4 indici FTSE Rissell, iar în ansamblu România va avea o influență nesemnificativă raportată la alte țări:

-FTSE Global All Cap-pondere de 0.008% pentru România

-FTSE All-Word-pondere de 0.009% pentru România

-FTSE Emerging All Cap- pondere de 0.078% pentru România

-FTSE Emerging-pondere de 0.085% pentru România