Trezoreria statului

Denumirea este introdusa de ultimele reglementari romanesti in domeniu, deoarece la constituirea ei, in 1993, institutia purta numele de ,,Trezoreria Finantelor Publice”. In marea majoritate a tarilor lumii, aceasta institutie este denumita ,,Trezorerie Publica”, denumire care exprima cel mai bine atributiile si functiile sale.

- Necesitatea infiintarii Trezoreriei Statului in Romania

Pana in anul 1990, Banca Nationala a Romaniei asigura emiterea de bacnote si monede, gestiona rezerva de aur si finanta industria si comertul. De asemenea, tot ea detinea monopolul asupra celor patru institutii bancare: Banca de Comert Exterior, care finanta tranzactiile cu strainatatea, Banca Agricola, care sustinea financiar cooperativele agricole si intreprinderile agricole de stat, Banca de Investitii, care asigura finantarea investitiilor si Casa de Economii si Consemnatiuni care mobilize disponibilitatile banesti ale populatiei.

Reforma din sistemul bancar a determinat structurarea acesteia pe doua paliere:pe de-o parte, Banca Nationala a Romaniei, care incepe sa-si exercite functiile traditionale, de Banca Centrala, iar pe de alta parte, sistemul bancilor comerciale, carora le-au fost trasferate operatiunile cu caracter comercial. Noul cadru juridic-,,Legea privind activitatea bancara”, ,,Legea privind Statulul Bancii Nationale a Romaniei” si ,,Legea bancara”-subordoneaza Banca Nationala a Romaniei direct organul legislative al tarii, fapt ce ii confera acesteia un grad mai ridicat de independenta si, implicit, conditiile necesare infaptuirii, intr-un cadru nou, a politicii monetare, valutare si de credit a statului. Ea devine astfel raspunzatoare pentru emisiunea monetara, gestioneaza revervele valutare ale statului si supravegheaza activitatea celorlalte banci prin parghiile statuare pe care la are la indemana.Cum bancile comerciale au obligatia de a-si pastra disponibilitatile banesti din garantii, in lei si in valuta, la Banca Nationala a Romaniei, aceasta poate exercita in conditii mai bune supravegherea si controlul asupra indeplinirii de catre acestea a conditiilor legate privind constituirea capitalului social, politica de creditare, comisioanele pentru prestarile de servicii specifice etc.

In aceste conditii operatiunile privind execuria de casa a bugetelor si celorlalte resurse financiare lae sectorului public au fost preluate de Banca Comerciala Romana pentru Dezvoltare si Banca Agricole.

Banca Comerciala Romana, precum si celelalte banci, organizate de acum pe principii comerciale, urmaresc cu preponderenta desfasurarea unei activitati rentabile, fiind preocupate in special de organizarea si executarea unor servicii si operatiuni aducatoare de profit si mai putin de a mobiliza corespunzator fondurile publice, pe seama statului, printr-un control active si eficient asupra activitatii agentilor economici, privind calculul, evidentierea si varsarea sumelor cuvenite catre componentele bugetului general consolidate.

De asemenea,datorita structurii organizatorice a acestora, care nu prevede organe proprii de specialitate in domeniul executiei bugetului, nu s-a mai exercitat un control eficient asupra modului in care platile de casa efectuate de institutiile publice respectau prevederile bugetare aprobate. Desi Banca Romana de Dezvoltare a mai pastrat anumiti specialisti o perioada de timp, in ceea ce priveste verificarea realitatii investitiilor finantate de la buget si a renuntat si ea curand la aceasta atributie avuta inainte de anul 1990, privind verficarea platilor de casa in functie de realitatea lucrarilor de investitii executate.

Asadar bancile comerciale executau numai operatiuni de incasari si plati in contul institutiilor publice centrale si locale, pe seama bugetelor, fara un control real,fapt ce a generat multe neajunsuri in legatura cu urmarirea eficienta a veniturilor sau cu respectarea destinatiei speciale a creditelor bugetare aprobate.