Energia electrică

Introducere:

Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic.

Energia electrica prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie, si anume:

- producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase;

- energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului electromagnetic, fie direct prin mediul inconjurator, fie dirijat prin linii electrice;

- la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice in alte forme de energie;

- energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa necesitati;

Dezavantajul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme ale energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. Energia electrica trebuie produsa in momentul cand este ceruta de consumatori.

Producerea energiei electrice se realizeaza prin transformarea altor forme de energie:

- transformarea energiei chimice a combustibililor in turbine cu aer, gaz, motoare cu ardere interna;

- transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor;

- transformarea energiei atomice;

- transformarea altor forme de energie: maree, solara, eoliana;

Alimentarea cu enrgie elecrtica

Siguranta in functionare a energiei electrice:

Prin siguranta in functionare se defineste aptitudinea unui dispozitiv sau a unei instalatii de a-si indeplini functia specificata in conditiile date.

Printre principalii care caracterizeaza siguranta in functionare, respectiv continuitatea în alimentarea cu energie electrica a unui cansumator, la punctual de delimitare de retiaua furniyorului, mentionam:

- numarul anual de intreruperi eliminate prin reparatii, respectiv prin manevre;

- durata medie a unei întreruperi;

- durata maxima de restabilire;

- durata totala medie de intrerupere pe an etc.

Principalii factori care influenteaza continuitatea in alimentare a consumatorilor sunt:

- fiabilitatea fiecarui element care intra in instalatiile electrice de alimentare;

- configuratia schemei electrice si tratarea neutrului ;

- caracteristicile prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguranta in functionare);

- existenta sistemelor automate de tip AAR, RAR si DAS;

- calitatea exploatarii etc.

În literatura de specialitate se face distinctie între diferite tipuri de intreruperi, acestea clasificandu-se de exemplu, dupa durata, in urmatoarele categorii:

- microintreruperi: < 1 secunda;

- întreruperi scurte : 1 secunda – 1 minut;

- întreruperi lungi : > 1 minut.

Clasificarea întreruperilor în alimentare se poate face in functie de consecintele acestora, receptoarele electrice grupându-se, în functie de sensibilitatea la înterupere în urmatoarele categorii:

- categoria zero – cele a caror întrerupere în alimentare paote provoca explozii, incendii, pierderi de vieti omenesti sau distrugeri grave de utilaje;

- categoria I – cele a caror întrerupere în alimentare poate provoca dereglarea unui process tehnologi în flux continuu, rebuturi si pierderi materiale importante prin nerealizarea productiei si imposibilitatea recuperarii acesteia;

- categoria a II-a – cele a caror întrerupere în alimentare presupune nerealizari ale productiei pe perioada întreruperii, dar acestea pot fi recuperate;

- categoria a III-a – restul receptoarelor electrice.

Masurile de prevenire si limitare a efectelor întreruperilor în alimentare depend de sensibilitatea utilizatorului (vezi urmatorul tabel )