Fizica cuantică

Referat
10/10 (1 vot)
Domeniu: Fizică
Conține 2 fișiere: pdf
Pagini : 194 în total
Cuvinte : 47256
Mărime: 8.38MB (arhivat)
Cost: 3 puncte

Extras din document

Fizica clasică, adică acea parte a fizicii care studiază fenomenele direct

observabile la scară macroscopică, a cunoscut succese şi dezvoltări spectaculoase în

special în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.

În fizica clasică întâlnim trei aspecte fundamentale:

1. Continuitatea variaţiilor mărimilor fizice rezultă din faptul că în orice

moment de timp starea obiectului studiat este caracterizată complet dacă se cunosc

coordonatele şi vitezele sale, care sunt funcţii continue de timp. Pe acest fapt se

bazează conceptul traiectoriilor mişcării. Prin reducerea timpului de observare, se

admite că se pot considera variaţii oricât de mici ale stării sistemului studiat.

2. Principiul determinismului clasic admite că pentru o cunoaştere cu

precizie a stării unui obiect la un moment dat este necesar să cunoaştem toate forţele

la care este supus obiectul şi starea acestuia la un moment anterior de timp. Prin

urmare, fizica clasică postulează o corelaţie unică şi perfect deterministă între trecut

şi viitor, precum şi între trecut şi prezent, sau între prezent şi viitor.

3. Metoda analitică de studiu asupra obiectelor şi fenomenelor constituie

un concept foarte important în fizica clasică. Fizica clasică consideră că orice corp

material este format din părţi constituente care, fiind în interacţiuni mutuale, pot fi

supuse în mod individual studiului. Fizica clasică reduce problema „care este natura

unui obiect dat” la aceea de a şti „din ce se compune acesta”.

Există argumente de ordin complet general de a pune sub semnul întrebării

infailibilitatea conceptelor fizicii clasice. Aceste argumente se bazează, în special, pe

rezultatele experimentale care, după cum vom vedea, nu mai pot fi explicate pe baza

conceptelor Fizicii clasice.

Fundamentele fizicii cuantice

3

Astfel, caracterul discontinuu al structurii materiei nu se lasă atât de uşor

eliminat din realitatea fizică chiar în decursul secolului al XIX-lea. Legile

electrolizei, descoperite de Faraday, au sugerat existenţa unei structuri discontinue a

electricităţii (sarcina electrică este cuantificată, adică poate lua un şir discret de

valori). Succesele lui H. A. Lorentz cu privire la teoria electromagnetică pentru

mediile în mişcare au condus la admiterea electronilor ca sarcini electrice localizate

şi corpusculare.

În anii 1880-1900 se acumulează probe experimentale importante în favoarea

existenţei unei structuri discontinue a materiei şi electricităţii, în anii 1900-1912 se

asistă la triumful atomismului şi apariţia cuantelor de energie, iar în anii 1913-1923

teoria cuantelor (teoria semicuantică) a cunoscut mari succese în explicarea multor

rezultate experimentale. În anii 1923-1924 vechea teorie a cuantelor părea să-şi fi

atins limitele.

Începând cu anii 1925-1926 se edifică Mecanica cuantică. Aceasta se bazează

pe un set coerent de principii, concepute pe baza rezultatelor experimentale obţinute

în anii 1880-1925 şi a încercărilor din anii 1913-1925 de a dezvolta şi îmbunătăţi

conceptele admise de teoria hibridă (teoria cuantică veche).

Perioada de dezvoltare a fizicii cuprinsă între anul 1880 (descoperirea şi

explicarea seriei Balmer de emisie a hidrogenului) şi anii 1925-1926 (edificarea

Mecanicii cuantice) este prezentată într-un capitol mare numit Originile fizicii

cuantice. Acest capitol, în afară de bazele experimentale, cuprinde şi diferitele

încercări teoretice (cuprinse, adesea, în Teoria cuantică veche) pentru a explica

fenomenele respective. Încercările teoretice făcute scot în evidenţă insuficienţa

conceptelor fizicii clasice, iar noile concepte introduse nu pot fi încadrate în aceasta.

Originile fizicii cuantice atrag atenţia fizicienilor că atât conceptele fizicii clasice, cât

şi cele ale vechii teorii a cuantelor sunt insuficiente pentru a explica:

- aspectul corpuscular al radiaţiei (fotonii),

- aspectul ondulatoriu al microparticulelor (undele de materie, sau undele

de Broglie) şi faptul că

Constantin NEGUŢU

4

- variabilele fizice ale sistemelor cuantice (observabilele) au un ansamblu

de valori discrete, mai degrabă decât un domeniu continuu.

Rezultatele experimentale care vor fi prezentate şi încercările de a le explica

vor impune ca fizica cuantică să renunţe la previziunile clasice deterministe pe care

le înlocuieşte cu previziuni probabiliste, să includă noţiunile de măsurări şi

perturbaţii pe care aceste le produc sistemului, precum şi ideea de cuantificare,

caracteristică unui sistem microscopic.

Bibliografie

[1] Brandt, S şi Dahem, H. D., Mecanica cuantică în imagini (Traducere din limba

engleză), Editura Tehnică, Bucureşti, (1998).

[2] Neguţu, C., Fizică: Introducere în mecanica cuantică, Editura Politehnica

Press, Bucureşti, (2010).

[3] Popescu, I. M., Fizica. Originile fizicii cuantice, Editura Politehnica Press,

Bucureşti, (2003).

[4] Popescu, I. M., Fizica. Noţiuni de mecanică cuantică, Editura Politehnica Press,

Bucureşti, (2007).

Constantin NEGUŢU

2

[5] Popescu, I. M., Cone, Gabriela, Neguţu, C., Stafe, M., Fizică - Mecanică

cuantică (Culegere de probleme), Editura Politehnica Press, Bucureşti, (2009).

[6] http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/hframe.html

[7] http://fsa.curs.pub.ro/2016/course/view.php?id=53

Preview document

Fizica cuantică - Pagina 1
Fizica cuantică - Pagina 2
Fizica cuantică - Pagina 3
Fizica cuantică - Pagina 4
Fizica cuantică - Pagina 5
Fizica cuantică - Pagina 6
Fizica cuantică - Pagina 7
Fizica cuantică - Pagina 8
Fizica cuantică - Pagina 9
Fizica cuantică - Pagina 10
Fizica cuantică - Pagina 11
Fizica cuantică - Pagina 12
Fizica cuantică - Pagina 13
Fizica cuantică - Pagina 14
Fizica cuantică - Pagina 15
Fizica cuantică - Pagina 16
Fizica cuantică - Pagina 17
Fizica cuantică - Pagina 18
Fizica cuantică - Pagina 19
Fizica cuantică - Pagina 20
Fizica cuantică - Pagina 21
Fizica cuantică - Pagina 22
Fizica cuantică - Pagina 23
Fizica cuantică - Pagina 24
Fizica cuantică - Pagina 25
Fizica cuantică - Pagina 26
Fizica cuantică - Pagina 27
Fizica cuantică - Pagina 28
Fizica cuantică - Pagina 29
Fizica cuantică - Pagina 30
Fizica cuantică - Pagina 31
Fizica cuantică - Pagina 32
Fizica cuantică - Pagina 33
Fizica cuantică - Pagina 34
Fizica cuantică - Pagina 35
Fizica cuantică - Pagina 36
Fizica cuantică - Pagina 37
Fizica cuantică - Pagina 38
Fizica cuantică - Pagina 39
Fizica cuantică - Pagina 40
Fizica cuantică - Pagina 41
Fizica cuantică - Pagina 42
Fizica cuantică - Pagina 43
Fizica cuantică - Pagina 44
Fizica cuantică - Pagina 45
Fizica cuantică - Pagina 46
Fizica cuantică - Pagina 47
Fizica cuantică - Pagina 48
Fizica cuantică - Pagina 49
Fizica cuantică - Pagina 50
Fizica cuantică - Pagina 51
Fizica cuantică - Pagina 52
Fizica cuantică - Pagina 53
Fizica cuantică - Pagina 54
Fizica cuantică - Pagina 55
Fizica cuantică - Pagina 56
Fizica cuantică - Pagina 57
Fizica cuantică - Pagina 58
Fizica cuantică - Pagina 59
Fizica cuantică - Pagina 60
Fizica cuantică - Pagina 61
Fizica cuantică - Pagina 62
Fizica cuantică - Pagina 63
Fizica cuantică - Pagina 64
Fizica cuantică - Pagina 65
Fizica cuantică - Pagina 66
Fizica cuantică - Pagina 67
Fizica cuantică - Pagina 68
Fizica cuantică - Pagina 69
Fizica cuantică - Pagina 70
Fizica cuantică - Pagina 71
Fizica cuantică - Pagina 72
Fizica cuantică - Pagina 73
Fizica cuantică - Pagina 74
Fizica cuantică - Pagina 75
Fizica cuantică - Pagina 76
Fizica cuantică - Pagina 77
Fizica cuantică - Pagina 78
Fizica cuantică - Pagina 79
Fizica cuantică - Pagina 80
Fizica cuantică - Pagina 81
Fizica cuantică - Pagina 82
Fizica cuantică - Pagina 83
Fizica cuantică - Pagina 84
Fizica cuantică - Pagina 85
Fizica cuantică - Pagina 86
Fizica cuantică - Pagina 87
Fizica cuantică - Pagina 88
Fizica cuantică - Pagina 89
Fizica cuantică - Pagina 90
Fizica cuantică - Pagina 91
Fizica cuantică - Pagina 92
Fizica cuantică - Pagina 93
Fizica cuantică - Pagina 94
Fizica cuantică - Pagina 95
Fizica cuantică - Pagina 96
Fizica cuantică - Pagina 97
Fizica cuantică - Pagina 98
Fizica cuantică - Pagina 99
Fizica cuantică - Pagina 100
Fizica cuantică - Pagina 101
Fizica cuantică - Pagina 102
Fizica cuantică - Pagina 103
Fizica cuantică - Pagina 104
Fizica cuantică - Pagina 105
Fizica cuantică - Pagina 106
Fizica cuantică - Pagina 107
Fizica cuantică - Pagina 108
Fizica cuantică - Pagina 109
Fizica cuantică - Pagina 110
Fizica cuantică - Pagina 111
Fizica cuantică - Pagina 112
Fizica cuantică - Pagina 113
Fizica cuantică - Pagina 114
Fizica cuantică - Pagina 115
Fizica cuantică - Pagina 116
Fizica cuantică - Pagina 117
Fizica cuantică - Pagina 118
Fizica cuantică - Pagina 119
Fizica cuantică - Pagina 120
Fizica cuantică - Pagina 121
Fizica cuantică - Pagina 122
Fizica cuantică - Pagina 123
Fizica cuantică - Pagina 124
Fizica cuantică - Pagina 125
Fizica cuantică - Pagina 126
Fizica cuantică - Pagina 127
Fizica cuantică - Pagina 128
Fizica cuantică - Pagina 129
Fizica cuantică - Pagina 130
Fizica cuantică - Pagina 131
Fizica cuantică - Pagina 132
Fizica cuantică - Pagina 133
Fizica cuantică - Pagina 134
Fizica cuantică - Pagina 135
Fizica cuantică - Pagina 136
Fizica cuantică - Pagina 137
Fizica cuantică - Pagina 138
Fizica cuantică - Pagina 139
Fizica cuantică - Pagina 140
Fizica cuantică - Pagina 141
Fizica cuantică - Pagina 142
Fizica cuantică - Pagina 143
Fizica cuantică - Pagina 144
Fizica cuantică - Pagina 145
Fizica cuantică - Pagina 146
Fizica cuantică - Pagina 147
Fizica cuantică - Pagina 148
Fizica cuantică - Pagina 149
Fizica cuantică - Pagina 150
Fizica cuantică - Pagina 151
Fizica cuantică - Pagina 152
Fizica cuantică - Pagina 153
Fizica cuantică - Pagina 154
Fizica cuantică - Pagina 155
Fizica cuantică - Pagina 156
Fizica cuantică - Pagina 157
Fizica cuantică - Pagina 158
Fizica cuantică - Pagina 159
Fizica cuantică - Pagina 160
Fizica cuantică - Pagina 161
Fizica cuantică - Pagina 162
Fizica cuantică - Pagina 163
Fizica cuantică - Pagina 164
Fizica cuantică - Pagina 165
Fizica cuantică - Pagina 166
Fizica cuantică - Pagina 167
Fizica cuantică - Pagina 168
Fizica cuantică - Pagina 169
Fizica cuantică - Pagina 170
Fizica cuantică - Pagina 171
Fizica cuantică - Pagina 172
Fizica cuantică - Pagina 173
Fizica cuantică - Pagina 174
Fizica cuantică - Pagina 175
Fizica cuantică - Pagina 176
Fizica cuantică - Pagina 177
Fizica cuantică - Pagina 178
Fizica cuantică - Pagina 179
Fizica cuantică - Pagina 180
Fizica cuantică - Pagina 181
Fizica cuantică - Pagina 182
Fizica cuantică - Pagina 183
Fizica cuantică - Pagina 184
Fizica cuantică - Pagina 185
Fizica cuantică - Pagina 186
Fizica cuantică - Pagina 187
Fizica cuantică - Pagina 188
Fizica cuantică - Pagina 189
Fizica cuantică - Pagina 190
Fizica cuantică - Pagina 191
Fizica cuantică - Pagina 192
Fizica cuantică - Pagina 193
Fizica cuantică - Pagina 194

Conținut arhivă zip

  • Seminarii Online Cuantica.pdf
  • Curs Online Cuantica .pdf

Alții au mai descărcat și

Efectul Fotoelectric Extern

Scurt istoric Heinrich Hertz, in 1887, a constatat ca descarcarea electrica dintre doua sfere se producea mai usor daca avea loc in prezenta...

Efectul Fotoelectric Extern

H. Hertz (1887) a observat pentru prima dată că producerea scânteii electrice între două sfere de zinc este sensibil uşurată dacă una dintre sfere...

Curs fizică

MECANICA 1.1. MECANICA CLASICĂ A PUNCTULUI MATERIAL 1.1.1. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL Fizica a dovedit concret că spaţiul şi timpul sunt...

Energia Electrica

Introducere: Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic. Energia electrica prezinta o serie de avantaje in...

Bazele Experimentale ale Fizicii Cuantice

I. 1. Radia.ia termic. Radia.ia termic. este o radia.ie electromagnetic. datorat. mi.c.rii de agita.ie termic. a particulelor constituente ale...

Optica Ondulatorie

5.1. NATURA SI PROPAGAREA RADIATIEI LUMINOASE Optica este stiinta care se ocupa de studiul radiatiei luminoase (atât ca unda electromagnetica cât...

Bazele Fizicii Atomice

Cursul 1 Introducere Fizica clasica – constante de material, proprietati macroscopice (densit., cald. specifice etc); - de ce ? raspunde fizica...

Laboratoare Fizica

I. NOTIUNI DE CALCULUL ERORILOR Orice masurare experimentala este afectata de erori. Dupa cauza care le produce, acestea se pot împarti în trei...

Te-ar putea interesa și

Sensul Eshatologic al Creației

Introducere Motivaţia alegerii temei Sensul eshatologic al creaţiei ca teză de doctorat provine din profunda convingere că teologia ortodoxă se...

Ideologia lui Karl Jaspers

Introducere Dintre toti ganditorii, trecuti si prezenti, care pot fi clasificati ca fiind "existentialisti" filosoful german Karl Jaspers se...

BIG BANG-ul - originea și formarea Universului

1.Ce este Universul si cum a aparut el? Universul- sau Cosmosul- constituie un spatiu ale carui limite sunt imperceptibile, in care materia se...

Informatica Cuantica

Presa de specialitate ne-a informat, de curand, despre efectuarea primilor pasi ai ordinatorului cuantic. In legatura cu aceasta este util sa ne...

Fizica - Scurt Istoric

Fizica(gr.physis,,natura”),stiinta a naturii care studiaza structura materiei ,proprietatile genarale si legile de miscare a...

Este sau Nu Posibilă o Teorie Cuantică a Mentalului

În ultimii ani, în ştiinţa cognitivă s-a manifestat o controversă importantă asupra ideii de a se apela la fizica cuantică pentru explicarea...

Lumina si Fizica Cuantica

Am studiat pîna acum propagarea, reflexia, refractia, difractia, polarizarea, împrastierea si interferenta luminii. Ne vom ocupa în continuare de...

Neuropsihologia transformării

I. INTRODUCERE Cercetările neuropsihologice cu privire la baza neuronală a comportamentului susțin, în general, că mecanismele creierului vor fi...

Ai nevoie de altceva?