Fizică - scurt istoric

Fizica(gr.physis,,natura”),stiinta a naturii care studiaza structura materiei ,proprietatile genarale si legile de miscare a materiei(mecanice,termice,electromagnetice etc.) si transformarile reciproce ale acestor forme de miscare.S-a pastrat mult timp o impartire a fizicii pe capitole corespunzatoare in mare parte organelor de simt afectate fenomenele studiate:

-mecanica,care studiaza echilibrul si miscare corpurilor;

-caldura,care studiaza fenomenele legate de miscarea termica si de temperature;

-acustica,care studiaza fenomenele legate de simtul auzului;

-optica,care studiaza fenomenele legate de simtul vazului;

-electricitatea

-magnetismul

Pe masura dezvoltarii fizici,aceste capitole clasice au inceput sa se intrepatrunda,incat azi nu mai este cu putinta o delimitare precisa.Fizica contemporana se imparte,dupa obiectul de studiu,in:

-fizica moleculara,

-fizica atomica,

-fizica electronica

-fizica nucleara

-fizica particulelor elementare si a rzelor cosmice(sau a particulelor de mare energie)

-fizica corpului solid care este subinpartita in:

(a)-fizica metalelor

(b)-fizica semiconductoarelor

-fizica plasmei,

-fizica temperaturilor joase etc.

Un domeniu important al fizicii il constituie fizica teoretica,cu capitolele sale: -mecanica analitica

-mecanica mediilor continue

-termodinamica

-mecanica statistica

-electrodinamica

-mecanica cuantica

-teoria relativitatii

-teoria cuantica acampurilor

-teoria starii solide etc.

Limitele dintre fizica si celelalte stiinte ale naturii nu pot fi stabilite cu precizie.Exista domenii vaste commune fizicii si altor stiinte,ca fizica matematica,astrofizica,chimia fizica,biofizica geofizica etc.Deosebit de stransa este legatura dintre fizica si tehnica.Nevoile practice ale oamenilor au servit drept impuls pentru dezvoltarea fizicii ca si acelorlalte stiinte.

Mecanica a aparut la egipteni si la grecii antici,in legatura directa cu problemele puse de tehnica constructiilor si de tehnica militara.In atichitate au aparut de asemenea primele cunostinte in domeniul opticii geometrice si acusticii musicale.Filozofia antica si,o data cu ea,fizica,care nu era diferentiata de filozofie,au formulat primele idei asupra structurii atomice a corpurilor(Democrit,Epicur,Lucretiu),idea infinitatii cosmosului,idea continuului,idea unei legitati naturale.Au aparut notiunile abstracte de spatiu,timp si miscare,elemente fundamentale ale imaginii fizice a lumii.Cu toate acestea,observatiile si cercetarile experimentale de fizica au avut pana in sec.XV-XVI un caracter intamplator.

Prima perioada de dezvoltare a fizicii in intelesul ei modern incepe in sec.XVII,cu lucrarile lui G.Galilei,care ,in lupta cu fizica aristotelica a scolasticii,a initiat metodele experimentale in fizica.Opera lui Galilei este continuata de R.Descartes si Chr.Huyghens.Legile fundamentale ale mecanicii au fost formulate de I.Newton in,,Principiile matematice ale filozofiei naturale” (1687).Plecand de la legile miscarii planetelor,stabilite de J.Kepler,Newton formuleaza legea atractiei universale.Aceasta mare descoperire a demonstrat contemporanilor marile posibilitati ale stiintei si a schimbat total conceptia despre Univers.In sec.XVII s-au pus bazele principalelor,ramuri,ale.fizici(studiul,gazelor,acusticii,caldurii,opticii,elec-tricitatii si magnetismului),care se dezvolta in secolul XVIII.Desi experienta si rationamentul mathematic devenisera matode de baza,in fizica predomina metoda metafizica,diferitele aspecte ale fenomenelor fizice fiind considerate independente unele de altele si ca efecte ale unor substante,,imponderabile”(ex.flogisticul,eterul etc.).