Măsurarea temperaturii aerului

Temperature este o marime fizica utilizata pentru a caracteriza starea de incalzire a unui mediu sau a diferitelor corpuri, valoarea ei depinzand de scara termometrica in care este exprimata. Radiatia solara , la trecerea prin atmosfera, incalzeste foarte putin aerul troposferei prin absorbtie. Principala sursa de incalzire a aerului o constituie suprafata terestra, unde o parte din radiatia solara este reflectata iar alta este absorbita, transformata in radiatie calorica si transmisa ascendant aerului si descendent solului. Concluzia este simpla. Aerul se incalzeste de jos in sus, si nu invers. Exceptie fac straturile superioare (stratosfera superioara, mezosfera si troposfera), unde aerul se incalzeste direct prin absorbtia radiatiei solare directe. Prin cunoasterea relatiei dintre temperatura si volumul diferitelor corpuri s-au putut construe diferite tipuri de termometre, iar pe baza acestora s-a definit gradul de temperatura, stabilit fata de anumite puncte de termice (temperatura de fierbere a apei distillate la presiune normala- 760 mmHg si, temperatura de topire a ghetii) intervalul dintre cele doua puncte terimice de referinta reprezinta scara termoelectrica, intervalul impartit intr-un numar variabil de parti egale, fiecare dintre ele reprezentand un grad de temperatura. Sunt cunoscute mai multe scare de temperatura .

a) Scara Celsius introdusa de astonomul si fizicianul suedez Anders Celsius in 1742, este divizata de la 0 - 100˚C, in 100 de parti egale;

b) Scara Réaumur divizata in 80 de parti egale (0-80˚), gradul Réaumur fiinf astfel mai mare decat gradul Celsius;

A fost inventata de fizicianul si naturalistul francez René Antoine Ferchault.

c) Scara Fahrenheit impartita in 180 de parti egale (32-212˚); a fost imaginata de fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit in 1715, el fiind considerat unul din fondatorii termometriei.

In cele trei scari de temperature apare o relatie de egalitate, de forma:

C/100 = R/80 = (F-32)/180

Simplificand, proportiile de mai sus devin:

C/5 = R/4 = (F-32/9)

Prin intermediul lor se poate trece de la o scara termometrica la alta astfel:

tC = 5tR/4 = 5/9 (tF-32);

tR = 4tC/5 = 4/9 (tF-32);

tF = 9/5 (tC+32) = 9/4 (tR +32).

a) Scara Kelvin numita si “scara termometrica absoluta a lui Kelvin” este o unitate de masuta (simbol K) pentru intervalele de temperature, egala cu 1/273,15 din temperature absoluta a punctului triplu al apei. La aceasta scara se noteaza cu 0 K cea mai coborata temperatura pisibila (-273,15˚C). Marimea gradelor de temperature in scara Kelvin este egala cu cea a gradelor din scara Celsius (1˚K=1˚C). deosebirea fiind data de locul de marcare al valorii zero. A fost imaginata de lordul William Thompson Kelvin. In majoritatea tarilor lumii se uziteaza termometrele gradate in scara Celsius si in scara Fahrenheit. Lichidele termometrice cele mai folosite in practica sunt : mercurul, alcoolul si toluenul.

Mercurul provine din latinescul Mercurius, este un metal lichid de culoare alb-argintie, care se gaseste in natura sub forma de sulfura (cinabru).

Hidrargirul (argintul viu) are punctual de inghet la -38,87˚C si punctual de fierbere la 356,95˚C. are un coeficient de dilatare doarte mare, fiind adesea utilizar in termometrele cu care se masoara temperaturi ridicate (ordinare si de maxima).

Alcoolul are punctual de fierbere la 78,5˚C iar punctual de inghet la -117,3˚C, fiind folosit, mai ales, la masurarea temperaturilor minime.