Starea lichidă

Lichidele au volum propriu, dar nu au forma proprie, ci iau forma recipientului in care se gasesc, ocupand un anumit volum.Existenta unui volum propriu, densitatea mai mare la lichide decat la gaze, difuziunea mai lenta in lichide decat in gaze, vascozitatea unor lichide etc,sunt dovezi ca la lichide, moleculele sunt mai apropiate decat la gaze, fortele de atractie se manifesta mai intens, cauzand chiar regiuni de asezare ordonata a particulelor; aceste regiuni de asezare sunt, insa, temporare.

Proprietatiile lichidelor variaza sensibil cu temperatura.Astfel, la temperaturi mult inferiore punctului critic exista diferente intre proprietatiile unei substante in stare lichida si cele ale substantei in stare gazoasa.Acesta diferente devin foarte mici in apropierea punctului criric.In mod similar,in apropierea punctului de solidificare a unui lichid se manifesta asemanari intre proprietatiile lichidului si cele ale solidului.

Tensiunea superficiala a lichidelor

In lichide, distanta intre molecule este mica, iar sfera de actiune a fortelor intermoleculare este de ordinul cm.

Daca o molecola se gaseste in interiorul domeniului de actiuni interemoleculare, ea este atrasa in mod egal in toate directiile fortelor de atrctie exercitate de moleculele inconjuratoare, astfel incat forta rezultanta este, practic, nula.Daca o molecula se gaseste la suprafata lichidului, ea este atrasa mai mult de catre moleculele de lichid decat de moleculele de gaz, acestea fiind in numar mai mic; ca urmare, rezultanta fortelor de atractie este indreptata spre interior.Daca o molecula se gaseste in aproprierea suprafetei de separare gaz-lichid, dar la o distanta mai mica decat raza sferei de actiune a fortelor intermoleculare, ea este atrasa spre interiorul lichidului.Forta cu care o unitate din stratul superficial al unui lichid este atrasa spre interiorul lichidului reprezinta presiunea interna sau presiunea moleculara.

Presiunea interna este foarte mare.Ea este mult mai mare decat presiunile care s-ar exercita in exterior in vederea comprimarii lichidului.Existenta presiunii interne este cauza pentru care lichidele se comprima cu atat de mare greutate.

Ca urmare a atractiei moleculelor spre interiorul lichidului, suprafata lichidului este subiectul unor forte necompresate care actioneaza perpendicular pe suprafata.Deci stratul superficial al lichidului poate fi imaginat ca actioneaza ca o membrana elastica care tinde sa se contracte.Forta care tinde sa micsoreze suprafata unui lichid se numeste tensiunea superficiala.Ea reprezinta forta masurata in dyne, care actioneaza pe o portine de 1 cm lungime, in sens tangential la suprafata.

In mod uzual, se considera a fi tensiune superficiala forta existenta la interfata intre un lichid si vaporii lui sau intre un lichid si aer.Se pot manifesta, insa, si forte la suprafata de separare intre doua lichide nemiscibile sau intre un solid si un lichid.Asemenea forte- tensiuni interfaciale -au valori ce depind de natura interfetei.

Vascozitatea lichidelor

Una dintre caracteristicile esentiale ale lichidelor este proprietatea lor de a curge.Viteza de curgere depinde de natura lichidului si de fortele care cauzeaza curgerea.Astfel daca se scurge un lichid printr-un tub nu tot lichidul trece prin tub cu aceeasi viteza; un strat subtire in contact cu peretele tubului ramane stationar, iar la distanta mica incepe miscarea in directia curgerii a unor straturi de lichid, cu viteza crescanda pana la maximum.Acestei deplasari a diferitelor straturi de lichid i se opune frecarea interna sau vascozitatea lichidului.