Cufarul Shahrazadei

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Cufarul Shahrazadei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 49 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lector Dr. Androne Delia Anne-Marie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geodezie

Cuprins

Generalitati ale mineralelor .3
Smarald 7
Halit ( sarea gema) .12
Ametist ...18
Hematit ...21
Rubin ..23
Azurit ..28
Zultanit 31
Agat .33
Diamant ...37
Epidot ..44
Ilmenit .45
Bibliografie .46

Extras din document

Generalitați ale mineralelor

Mineralogia (minera = mineral, logos = vorbire) este disciplina geologica fundamentala care se ocupa cu studierea structurii caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociatiilor lor naturale.

Mineralul este orice corp natural solid, lichid sau gazos, omogen din punct de vedere fizico-chimic constituit dintr-un singur element chimic sau din mai multe elemente combinate, cristalizat sau amorf, care intră în alcătuirea scoarței planetelor.

Minerologia apare încă din Antichitate, de pe vremea babilonienilor ce se refereau mai mult la pietre pretioase, după care a apărut la greco-romani, chinezi și indieni. O carte celebra având ca tema minerologia este „Historia Naturalis” de Plinius cel Bătrân ce includea scrieri despre minerale explicand o mare parte din proprietatile lor. În Europa studii stintifice de minerale și roci s-au dezvoltat în perioada post-renascentista. Studiul modern de minerologie a fost fondat pe principiile cristalografice, studierea microscopica a sectiuniilor în pietre, ce a putut fi realizat numai după inventarea microscopului în secolul al XVII-lea

În prezent, sunt aproximativ 4000 de minerale, iar denumirea acestora se referă la unele proprietăți fizice sau chimice (calcit), fie la numele localităților și ținuturilor unde au fost descoperite inițial (aragonit - Aragon, andaluzit - Andaluzia), al unor persoane (goethit - Goethe, wernerit - Werner), denumiri care provin din antichitatea greaca sau latina ( malachitul - gr. Malakhe, gipsul - lat. Gypsum), care provin din texte arabe ( realgarul - arab. rahdj al ghar) sau din mineritul medieval în special din limba germana ( cuartul- germ.quartz, blenda- germ. blenden).

Mineralele se prezintă în două stări: amorfă și cristalină. Prima reprezintă o stare labilă în crusta terestră, care tinde în timp să se cristalizeze. De exemplu, limolitul devine în timp hematit. Starea cristalină cunoaște o distribuție ordonată a atomilor în cadrul unei retele cristaline fiindcă numai în acest caz mineralele au o omogenitate chimică totală fara a fi însă în mod neaparat omogen și din punct de vedere fizic.

Termenul de “cristal” a derivat dintr-un cuvânt de origine greacă: kristalos= gheață, prin urmare avea un alt înțeles decât acela pe care îl are azi. Treptat noțiunea de “cristal” a fost lărgită, fiind asupra tuturor substanțelor minerale cristalizate. Mineralele din natură care apar individualizate în forme geometrice regulate se mai numesc poliedri cristalini. Poliedrul (gr. polys = mult, édra = față) este un corp solid limitat prin fețe plane dispuse după legi de simetrie.

După criteriul de simetrie și combinația elementelor de simetrie, sistemele cristalografice se grupează în trei categorii:

1. Categoria inferioară cuprinde:

- Sistemul triclinic;

- Sistenul monoclinic;

- Sistemul rombic.

2. Categoria medie cuprinde:

- Sistemul trigonal;

- Sistemul hexagonal;

- Sistemul tetragonal.

3. Categoria superioară cuprinde un singur sistem:

- Sistemul cubic.

În România, primele însemnări despre minerale se găsesc în cronicele vechi. Cercetători în domeniul geologiei sunt Grigore Gobalcescu, Grigore Ștefănescu, aceștia contribuind la dezvoltarea geologiei prin înființarea primelor laboratoare de cercetare științifică și au scris primele cursuri de geologie, pe care le-au pus la îndemâna elevilor și studenților.

Proprietatile fizice ale mineralelor, clasificari:

1.Forma si habitus

Se refera la aspectul exterior al unui mineral. Pentru analiza unor agregate (aglomerari) care nu sunt cristale individuale sau nu se vad cu ochiul liber se foloseste termenul de forma. Astfel agregatele pot fi de mai multe tipuri: botrioidale (malachit), globulare (calcit), stalactitice (halit), radiare (aragonit), in forma de rozeta (gips) sau pulverlente ( cruste, de exemplu azuritul). Termenul habitus se foloseste pentru descrierea aspectului exterior a cristalelor individuale. Habitusul, la randul sau, poate fi de trei feluri: izometric, cand cristalul prezinta o dezvoltare egala dupa toate cele trei directii ale spatiului (halit), prismatic (columnar - berilul, cuartul, fibros - azbestul, acicular - stibina,cand cristalul se dezvolta pe inaltime in timp ce celalate doua axe sunt mai reduse) si tabular, cristalul se dezvolta in plan, inaltimea fiind redusa, echivalent cu lamelar (wulfenitul) foios (micele) sau tabular (baritina). Agregatele granulare formate din mai multe cristale se pot prezenta sub mai multe aspecte:

- masive ( sulful nativ, calcopirita)

- dentritice sau arborescente ( aurul nativ, cuprul nativ)

- boitroidale și globulare ( ciorchine de struguri - hematitul, malachitul)

- stalactitice ( calcitul, aragonitul, rodocrozitul)

- radiare ( wavelitul, lemoynit)

- în rozeta ( baritina, hematit, gips)

- sub form de cruste ( realgarul, azurit)

Fisiere in arhiva (1):

  • Cufarul Shahrazadei.doc

Bibliografie

1. Androne D. - Geologie generala, vol.I, Mineralogie, Ed. Tehnopress, Iasi, 2008.
2. Erhan V. - Metale si pietre pretioase, Ed. Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 1996.
3. Popescu I. - Cristalografie, mineralogie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1968.
4. Georgescu O., Branoiu Ghe.- Minerologie descriptiva , indrumari de lucrări practice , Ed.Universitatii din Ploiesti, 2005 https://zenodo.org/record/4008414#.YEwC8FUzbIU
5. http://www.minerals.ro/
6. http://www.diamantmuseumamsterdam.nl/
7. https://sabion.ro/despre-smarald-tot-ce-trebuie-sa-stii-origini-proprietati-bijuterii/
8. https://ro.qaz.wiki/wiki/Mogul_Mughal_Emerald
9. https://www.teilor.ro/blog/smaraldul-proprietati-si-legende
10. https://e-san.ro/ce-trebuie-sa-stiu-despre-smarald
11. https://www.graiul.ro/2016/11/15/sarea-una-dintre-bogatiile-tarii
12. https://www.rador.ro/2015/10/17/sarea-si-fascinanta-sa-istorie-timpurie
13. https://sfatnaturist.ro/cate-tipuri-de-sare-alimentara-exista-si-care-este-diferenta-dintre-ele
14. https://www.yogasat.ro/de-ce-sa-consumi-kala-namak-sare-neagra
15. https://sabion.ro/ametist-proprietati-origini-legende/
16. https://metaphora.ro/blog/ametist-istoric-semnificatii-proprietati-si-tipuri-de-ametist
17. https://geology.com/minerals/hematite.shtml#google_vignette
18. https://www.teilor.ro/blog/rubinul-piatra-preferata-a-regilor
19. https://dazurit.ro/azurit-piatra-raiului
20. https://itree.ru/ro/mineral-azurit-cvet-kamen-azurit-i-ego-svoistva-magicheskie-svoistva/
21. https://energiacristalelor.ro/diaspore--zultanit-.html
22. https://www.teilor.ro/blog/agata-o-piatra-semipretioasa-cu-proprietati-terapeutice
23. https://www.casa-amanet.com/Ouale-Faberge,%20Bijuterii-Faberge
24.https://www.leador.ro/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-diamantele-colorate/https://
25. www.centrulgemologicroman.ro/istoria-si-evolutia-diamantelor-in-lume
26. https://geology.com/minerals/epidote.shtml
27. https://geology.com/minerals/ilmenite.shtml
28. https://ro.pinterest.com/muresandoina/minerale
29. https://www.academia.edu/7596131/Mineralogie_suport_curs
30. https://dress-ro.techinfus.com/kamni-i-mineraly/sultanit/
31. https://www.minerals.net/mineral/epidote.aspx