Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1256
Mărime: 3.10MB (arhivat)
Publicat de: Cristinel Pîrvu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasile Pleniceanu
Referatul cuprinde o scurta descriere (asa a solicitat profesorul) a modalitatii de aprovizionare cu apa a municipiului Slatina. Datele sunt recente si au fost obtinute de la Agentia de Protectie a Mediului Olt. Referatul a fost prezentat in sesiunea din iarna 2009.

Extras din referat

Majoritatea oraşelor din judetul Olt se alimentează cu apă subterană. Cantitatea apei captate de la fronturile de puţuri pentru alimentarea consumatorilor din Slatina, Drăgăneşti, Scorniceşti, Caracal şi Corabia este suficientă.

Fronturile de puţuri sunt localizate în partea central-vestică a unităţii geologice numita “Platforma Moesică”.

In acesta zonă există trei acvifere:

- Acviferul freatic (5-12m)

-Acviferul de adâncime medie (până la 100-120m)

-Acviferul de adâncime mare (de la 100-120m la 140-160m)

Straturile fronturilor de puţuri sunt caracterizate de alternanţa nisipului, pietrişului şi aluviunilor.

Câmpul de puţuri al oraşului Slatina

Captările de apă subterană din Slatina au o lungime totală de 15 Km, iar puţurile sunt localizate pe ambele maluri ale râului Olt.

Numele şi locaţia exactă pentru fiecare captare sunt listate mai jos:

Câmpurile de puţuri existente

Câmpuri de puţuri Nr. total de

puţuri Nr. total de

puţuri în

funcţiune Nr. total de

puţuri

folosite Debite (l/s)

Salcia 39 39 38 112,9

Zona Nouă 13 13 12 75,7

Zona B 32 v32 29 75,7

Zona V 4 4 4 14,7

Zona D 4 4 4 15,6

Curtişoara freatic 44 44 28 118

Curtişoara

adâncime medie 24 24 24 73,6

Total 461,3

Facilităţile existente

În Slatina există cinci surse de apă brută. Trei sunt localizate pe malul stâng al râului Olt, iar două sunt localizate pe malul drept al râului. Toate puţurile sunt alimentate din surse subterane, având 208 de puţuri adânci, din care 166 sunt funcţionale.

Sursele de pe malul stâng al râului Olt

- Câmpul de puţuri Curtişoara de mică adâncime (10m adâncime) şi câmpul Curtişoara de adâncime medie (de la 50 la 120 m adâncime) au 27 de puţuri în funcţiune;

- Câmpul de puţuri “Teslui” de adâncime medie are în funcţiune 29 de puţuri; Captarea "Curtisoara – Teslui" (puţuri adânci) exploatează acviferul freatic din câmpia aluvionară a râului Olt, Q = 191,9 l/s;

- Câmpul de puţuri Slatina - Balş (Zona Nouă) de adâncime medie are în funcţiune 20 de puţuri: Slatina-Balş (Zona Nouă): Q = 50,8 l/s

Sursele de pe malul drept al râului Olt: (de la 50 la 120 m adâncime)

- “Zona B” este o sursă de adâncime medie şi are 31 de puţuri, din care 28 sunt funcţionabile; Q = 75,7 l/s

- Salcia-Slătioara este o sursă de adâncime medie şi are 39 de puţuri, din care 31 sunt funcţionabile. Q = 112,9 l/s

Puţurile din această zonă sunt de adâncime medie. Adâncimea variază între 50 m şi 120 m. Capacitatea actuală totală pentru toate sursele este de 550 l/s – 1 980 m³/oră. Cele două staţii principale de pompare sunt acţionate la o capacitate medie de 275 şi respectiv de 375 m³/oră.

Apa de la sursele localizate pe malul stâng al râului Olt este pompată într-un bazin de stocare aflat la staţia de pompare Nicolae Bălcescu, apoi este pompată într-un bazin de stocare de la staţia de pompare Crişan şi la complexul Grădişte. De la staţia de pompare Crişan apa este pompată în reţea, în timp ce de la complexul Grădişte apa curge gravitaţional în zona cu presiune scăzută din reţeaua de distribuţie a oraşului Slatina.

Preview document

Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina - Pagina 1
Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina - Pagina 2
Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina - Pagina 3
Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina - Pagina 4
Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina - Pagina 5
Alimentarea cu Apă a Municipiului Slatina - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Alimentarea cu Apa a Municipiului Slatina.doc

Te-ar putea interesa și

Spațiul urban - Municipiul Bistrița

Introducere Natura a oferit condiţii populării acestor meleaguri încă din cele mai vechi timpuri ; vestigiile arheologice din neolotic (la...

Perspectivă asupra Orașului Slatina ca viitoare zonă metropolitană

VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI METROPOLITANE SLATINA Abordarea dezvoltării la nivel urban și metropolitan urmărește preluarea și rezolvarea...

Habitatul uman și calitatea mediului în orașul Slatina

CALITATEA MEDIULUI IN ORASUL SLATINA Municipiul Slatina, ca mare aglomerare urbană pentru întregul spaţiu geografic al judeţului Olt este situat...

Dezvoltarea cartierului Crișan I din Municipiul Slatina și surse de poluare

LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A AREALULUI MUNICIPIULUI SLATINA Municipiul Slatina este situat în sud- vestul ţãrii, la 44026'' latitudine nordicã şi...

Gestionarea și neutralizarea deșeurilor

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE • LOCAŢIE Comuna Marga este aşezată în partea de est a judeţului Caraş-Severin, fiind comună de graniţă între Banat şi...

Ecologizare groapa de gunoi din Slatina

INTRODUCERE “A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii înseamnă a contribui la fericirea omenirii”....

Proiect MCDI

Proiectul ISPA SLATINA este unul de o importanta deosebita in cadrul dezvoltarii infrastructurii locale si atingerii standardelor Uniunii Europene...

Evoluția unui ecosistem natural către un ecosistem antropic - Bazinul Hidrografic OLT

Aşezare geograficã Situat în partea de sud a ţãrii, judeţul Olt cuprinde un numãr însemnat de localitãţi din dreapta şi stânga râului al cãrui...

Ai nevoie de altceva?