Analiza Calitatii Apei in Bazinul Bega pe Raza Judetului Timis

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza Calitatii Apei in Bazinul Bega pe Raza Judetului Timis.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: daniel diaconu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Stabilirea stării de calitate biologice şi chimice a apelor curgătoare de suprafaţă, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006, s-a efectuat prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor la formarea calităţii apei într-o secţiune de monitoring, pe baza mediei aritmetice.

Starea ecologică a ecosistemului acvatic a bazinului Bega –Timiş a fost determinată ţinând seama de elementele de calitate biologice, de indicatorii chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea stării ecologice a bazinului Bega –Timiş s-a determinat tinând cont de valorile medii ale indicelui saprobic - macrozoobentos.

Caracterizarea globală a calităţii apei la nivel de secţiune, s-a echivalat cu rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă.

Starea chimică a apei a fost stabilită în raport cu concentraţia substanţelor periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase, respectiv concentraţia fracţiunii dizolvate a metalelor grele.

Râurile din Spaţiul hidrografic Banat îşi colectează apele mai ales din versantul sudic al Carpaţilor Meridionali şi din Munţii Banatului. Ele constituie o unitate cu un regim hidrologic determinat de specificul climatic al regiunii străbătute. Suprapunerea circulaţiei maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteranian şi adriatic determină un regim moderat al temperaturilor, începerea timpurie a primăverii şi cantităţi medii pluvianuale de precipitaţii relativ ridicate.

Râurile din b.h. Bega-Timiş luate în discuţie străbat aceleaşi zone fizico-geografice, astfel sectoarele lor superioare se găsesc în zona montană (Munţii Banatului, Poiana Ruscăi şi vestul Carpaţilor Meridionali) sectoarele mijlocii în zona piemonturilor bănăţene, iar cele inferioare în zonele de câmpie şi depresionare. La acestea se adaugă amenajările hidrotehnice de regularizare şi tranzitare a debitelor între bazinele Timiş-Bega şi Timiş-Bârzava.

Râul BEGA

Râul Bega în lungime de 170,132 km îşi adună izvoarele din versantul Nord Vestic al munţilor Poiana Ruscăi, primeşte afluenţi din versantul vestic al acestora şi din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei. De la Timişoara se continuă prin canalul Bega, drenează o suprafaţă bazinală de 2362 km2 cu altitudine medie de aproape 240 m.

Din cursul superior până la ieşirea din munţii Poiana Ruscăi, Bega şi afluenţii săi au caractere de râuri montane. Pantele depăşesc 15 m/km iar suprafeţele drenate cu pante de aproximativ 250 m/km. În aceste condiţii văile sunt lipsite de albia majoră iar în patul albiilor predomină bolovănişurile şi pietrişurile.

În porţiunea mijlocie şi inferioară a cursului care dezvoltă şi o luncă proprie acolo unde nu este îndiguit, macrofitele arboreascente sunt preponderent formate din genurile: Salix sp., Populus sp., Alnus sp., care se întâlnesc cu arbuşti ca : Crategus sp., Rubus sp., Rosa canina, Sambucus nigra, iar în coturile cu viteze mici cu păpurişuri formate din genurile : Phragmites sp., Carex sp., Tipha sp., toate aceste specii hidofile, care spre luciul apei sunt înlocuite cu exemplare plutitoare de Lemna sp., Saggitaria sp., Potamogeton sp., Myryophylum şi altele.

Cursul de apă Bega este monitorizat în 4 sectiuni: Luncani, Balinţ, Amonte Timişoara şi Otelec .

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Calitatii Apei in Bazinul Bega pe Raza Judetului Timis.doc