Analiza Geodemografică a Statelor Italia și Laos

Rezumat: În cele ce urmează vom analiza evoluţia demografică a statelor Italia şi Laos. Vom analiza atât date strict referitoare la populaţie (evoluţia numarului de locuitori, densitatea populaţiei, dinamica ei precum, structura acesteia), cât si dezvoltarea umană pe care acaste doua state le-au avut de-a lungul ultimelor decenii. Vom utiliza comparaţia, tabele cat si prin grafice. De asemenea vom urmării factorii pozitivi sau negativi, de regres sau de progres, care au dus la evidenţierea unei ţări dezvoltate, Italia, şi una subdezvoltată, Laos.

Cuvinte cheie: populaţie, dinamica populaţiei, structura populaţiei, statul Italia, statul Laos.

Metodologie:

Metodele aplicate in prezenta lucrare sunt variate, metoda graficului fiind cea mai des folosita deoarece este cea mai revelantă, poate fi interceptata foarte usor de catre cititor, dar mai ales prezinta o imagine de ansamblu a ceea ce urmează să fie analizat. Prin alcatuirea unor astfel de grafice se permite o usurinţă mai mare in analiza problemelor dezbatute. De asemenea ne putem da seama mai bine de amplitudinea fenomenelor, precum si de constanta sau variaţia acestora.O alta metoda folosita în

în realizarea proiectului este tabelul, folosit pentru rapiditatea sa de realizare dar si din cauza lipselor de date care face imposibilă realizarea unui grafic. Datele au fost preluate dintre anii 1950-2025 si anume:

-numarul populatiei totale;

-densitatea populatiei;

-rata mortalitatii si a natalitatii;

-fertilitatea;

-speranta de viata la nastere;

-somajul;

-structura pe medii urban-rural.

Toate acestea au fost realizate cu ajutorul graficelor linie sau coloană, aprecierile de orice fel făcandu-se pe respectivele grafice. La aceste comentarii se adauga concluziile care au dus la respectivele rezultate. Densitatea populaţiei a fost reprezentată printr-un grafic coloană, celelalte fiind reprezentate prin grafice linie.

Piramida vârstelor este o alta metoda folosită. Aceasta ne ajută să observăm cu usurinţă structura populatiei pe grupe de varstă si sexe. De asemenea s-a folosit şi nomograma pe baza căreia se analizează populatia dintr-un anumit sector (primar,secundar sau tertial).

Pentru reprezentarea stucturii etnice, religioase, şi lingvistice s-a folosit diagrama plăcintă deoarece este mult mai reprezentativă şi estetică.

Datele au fost preluate din “World Population Prospects” 2002, ” World Urbanization Prospect”2003,”Key Indicators on the Labour Market”. Restul datelor şi informaţiilor au fost preluate din cărţi şi site-uri, care sunt enumerate în cadrul bibliografiei. Limitaţile lucrării constau în faptul că nu s-au găsit suficiente date, date concrete, ci generale, neconcludente. Datele sunt insuficiente pentru Laos, deoarece este o ţară relativ săracă, care nu se remarcă în mod deosebit în cadrul Asiei de Sud-Est.De asemenea în analiza şomajului, există doar 2 ani pentru care s-au găsit date, iar în analiza socio-economică s-a găsit repartiţia populaţiei pe sectoare dintr-un singur an în cazul Laosului.

Introducere:

Italia

Fig.1 Harta Italiei-Poziţie geografică şi vecini

Italia face parte din categoria statelor sud-europeene, fiind situată în Peninsula Italica. Are o suprafaţă totală de 301.230 km pătrati.Vecinii: La nord Elveţia şi Austria; la NE Slovenia; la est Marea Adriatică; la SE si S Marea Ionică; la vest Marea Tireniană si Marea Ligurică, iar la NV Franţa. În afara acestor limite Italia mai are frontiere interioare cu Republica San Marino in partea estică si cu Vatican in cea vestică.

Italia cuprinde doua parţi: una continentală, reprezentata prin versantul sudic al lantului alpin şi câmpia Padului in nord, si una peninsulara reprezentată prin Munţii Apenini, zone deluroase si câmpii litorale (Toscana). La acestea se mai adauga ansamblul insulelor format din Sicilia in sud, insula Lipari, Salina, Vulcano, Aeolian, Stromboli, Sardinia etc. Tarmurile Italiei sunt joase cu puţine golfuri (Golful Veneţiei, Genova, Gaeta, Napoli, Salerno); peninsule(Gargano) si capuri (Capul Santa Maria di Lucia).

Clima peninsulei si a insulelor este de tip mediteraneean cu ierni reci si ploioase si veri fierbinti si uscate. Precipitatiile variază de la 500 mm anual, pe coasta sud-estica şi in Sicilia si Sardinia, la peste 2000mm in Alpi si pe unele versante vestice ale Apeninilor.

Italia dispune de o bogata reţea hidrografica reprezentată prin Pad in nord. Primeste afluenţi alpini (Ticino, Adda, Secchia) cu debit constant si afluentii apenininci (Tanaro, Taro, Panaro, Fume Panaro). Alte râuri importante sunt: Arno in partea centrala, cu izvoare in Apenini, care strabate Florenta si Empoli si se varsa in Marea Ligurica, Tibru (cu afluentul Nara) care strabate Roma.

Economia este mai dezvoltata în Nord (peste 80% din producţia industriala se află concentrata în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acopera mai putin de 1/3 din suprafata Italiei) si mai puţin dezvoltată în Sud (Mezzogiorno). Italia face parte din categoria statelor dezvoltate. Industria este bine reprezentată de industria textilă, alimentară, siderurgia, electronică si electrotehnică, industria chimică, industria construcţiilor de maşini. Agricultura Italiei modernă si intensivă este paracticată in toate regiunile: grau, masline, legume, orez.Cea mai importanta zonă agricolă este Câmpia Padului. Italia are resurse importante de fier, marmura, sulf, travetin, alabastru. Turismul are o contribuţie deosebită la dezvoltarea economiei, Italia ocupând locul I pe glob in ceea ce priveste încasările din turismul international. În Italia există o diferenţă sensibilă între standardele mult mai scăzute ale sudului, în mare parte nedezvoltat, mai ales în Calabria. În sud , rata mare a şomajului este cronică, investiţiile sunt greu de atras, săracia este larg răspândită, iar pentru mulţi oameni crima oferă cele mai bune mijloace de supravieţuire.