Analiza Geografică a Orașului Viena

Viena (germana Wien) este capitala Austriei. Ea este situata în estul tarii, în landul (regiunea autonoma) Viena, si este travesata de Dunare.

Populata de 1,6 milioane de locuitori, este un important centru politic international (în mare, datorita neutralitatii tarii), pentru ca aici se afla sediul unor organizatii ca Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol, Agentia Internationala pentru Energie Atomica, precum si diverse agentii al Natiunilor Unite.

Pe parcursul istoriei a fost capitala Sfântului Imperiu Roman, si mai târziu a Imperiului Austro-Ungar Aici s-a desfasurat Congresul de la Viena, 1815.

Economie

Austria, cu economia sa de piata bine dezvoltata si cu standardul sau înalt de viata, este în legatura strânsa cu alte economii din Uniunea Europeana, în special cu cea germana. Statutul de membra a UE a adus un val de investitori straini atrasi de accesul Austriei la piata unita europeana si de apropierea de economiile aspirante la UE. Pe de alta parte, cresterea economica înceata a UE a influentat si economia austriaca: rata de crestere în 2001 a fost de 0,7%, în 2002 de 1,4%, în 2003 de 0,8% respectiv în 2004 de 1,9%. PIB în 2003: 5,1 Miliarde Euro. PIP pe cap de locuitor în 2003: 27.930 Euro.

Istorie

Celtii s-au stabilit pe aceste meleguri cu putin înainte de nasterea lui Cristos. Mai târziu, romanii au construit castelul Vindabona, fortareata asezata în calea navalirii triburilor germanice, dupa care migratia popoarelor a facut ca acest stabiliment si nume roman sa dispara pentru o perioada. Abia în 881 numele Wenia reapare în analele orasului Salzburg, în documente ce se refera la cresterea importantei acestei regiuni, ca granita carolingiana, iar mai târziu cu Imperiul Otoman sau împotriva agresiunilor avarilor si ungurilor din est. Babenbergii au devenit duci al Ostarichi-ului, iar Viena a devenit rezidenta lor în 1155 si au emis cea mai veche constitutie înregistrata, în 1221. Ultimul Babenberg a cazut în lupta împotriva ungurilor în 1246 si linia lor s-a stins. Legea Hapsburgilor s-a instaurat în momentul în care regele german Rudolf I de Hapsburg l-a învins pe regele bohem Ottokar Przemysl. Soarta Hapsburgilor este în strânsa legatura cu cresterea Vienei. Rudolf IV pune bazele Universitatii din Viena în 1365.

Dupa ce marsurile turcilor spre centrul Europei sunt împiedicate de doua ori de Viena, în 1529 si 1683, nimic nu s-a mai opus în cresterea sa catre un mare oras. Vitalitatea baroca si înteleapta conducere a Mariei Thereza (1740 – 1780) si a fiului sau Joseph II (1780 – 790) a adus orasul într-o perioada incomparabila de stralucire. Lukas von Hildebrandt si Johann Bernhard Fischer von Erlach au îmbunatatit imaginea orasului, construind biserici somptuoase si palate magnifice. Haydn, Mozart, Gluck – iar mai târziu Beethoven si Schubert – au transformat Viena în capitala muzicii în Europa. Invazia lui Napoleon duce la un asa-zis deces, urmat, însa, de o noua perioada de stralucire. Capii Europei s-au adunat la Congresul de la Viena din 1814/1815. Europa este reorganizata, iar oamenii s-au rasfatat cu festivitati euforice: « Dansurile Congresului ». Valsul vienez devine forma de arta.

Contrastul evident dintre cetatenii privilegiati si cei din nivelurile discriminate ale societatii în perioada Biedermeier a crescut continuu, ducând la izbucnirea unei revolutii în 1848. Împaratul Ferdinand I a fost obligat sa abdice, iar Frany Joseph a devenit la vârsta de 18 ani succesorul sau. Domnia sa s-a prelungit pe parcursul a 68 de ani. În aceasta perioada se ating multe vârfuri în cultura, cum ar fi Golden Operetta (Strauss, Suppe, Zeller, Ziehrer, Millocker); Brahms, Bruckner si Mahler compun în Viena; în 1857 se construieste strada Ringstrasse; pictura si literatura înfloresc. În acelasi timp, însa, nationalismul si separatismul framânta temeliile statului multirasial si conduc, în final, la primul Razboi Mondial (1914 – 1918), în urma caruia Europa s-a transformat în mod radical. Franz Joseph nu a trait sa vada sfârsitul razboiului, dar si al monarhiei (1918), murind în 1916.

Farâmitarea vechii ordini si nostalgia dupa trecut au eliberat o forta culturala de necrezut; Scoala Vieneza de Medicina revolutioneaza serviciile oferite pacientilor; Sigmund Freud dezvolta psihoanaliza; poeti si scriitori, ca Bahr, Kraus, Schnitzler, Hofmannsthal si Zweig reevalueaza mostenirea monarhiei; cafenelele devin un loc pentru literatura si Art Nouveau modifica Viena. Otto Wagner modifica, deasemenea, planul orasului pentru introducerea tramvaiului. Klimt este sufletul « Secesiunii » si împreuna cu elevii sai Schiele si Kokoschka astern temelia erei moderne în Austria. « A Doua Scoala Vieneza » din jurul Schonberg, Berg si Webern conduce noi cai în muzica.

Astazi, multi ani dupa distugerea din AL Doilea Razboi Mondial, Viena s-a modificat în multe feluri. Odata, metropola unui mare imperiu, dar si natiuni, Viena este astazi capitala unei Austrii mici si neutre. Au ramas, însa, importanta orasului în dialogul Est – Vest si statutul sau în relatiile internationale.