Analiza SWOT - Harghita

Imagine preview
(5/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Analiza SWOT - Harghita.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Palamariu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

INFORMATII GENERALE

Asezare: partea centrala a Romaniei, intre grupa din mijloc a Carpatilor Orientali si estul Podisului Transilvaniei, suprapunandu-se bazinelor superioare ale Muresului, Oltului, Tarnavei Mari si Trotusului;

Vecini: la nord-Suveava; la est-Neamt, Bacau; la sud-Covasna, Brasov; la vest-Mures;

Suprafata: 6.639 km2 (respectiv 2,8 % din teritoriul tarii);

Populatie: 345.000 locuitori;

Puncte forte :

Relieful: judetul e dominat de 80% de munti si depresiuni intramontane. Gasim doua siruri paralele de munti [munti vulcanici si munti aflati in zona flisului](dintre munti amintim :Muntii Giurgeului, Hasmasului, Ciucului, Bistritei, Muntii Caliman-cu vf. Iezeru Calimanului de 2.031 m, Muntii Gurghiului, Harghitei); numeroase depresiuni intramontane (Bilbor, Borsec, Casin, Plaiesi, Borsec, Ciuc si Giurgeu ); numeroase pasuri: Bicaz, Bistricioara, Ditrau, Ghimes, Uz, etc; in SV se individualizeaza Subcarpatii: ai Homoroadelor, ai Odorheiului, ai Tarnavelor Mari si Mici.

Cursuri de apa:apartin Muresului, Tarnavei Mari si Tarnavei mici la vest, Oltului (cu Raul Negru si cele doua Homoroade) la sud, Bistritei si Trotusului la est, dar se gasescsc si izvoare de apa minerala carbogazoase si mofete (emanatii de bioxid de carbon si hidrogen sulfurat), cu scop terapeutic (Tusnad), precum si lacul vulcanic Sf.Ana, ori lacurile carstice din masivele de sare de la Praid, lacul de baraj natural-Lacul Rosu.

Resurse naturale: izvoare cu ape minerale carbogazoase avand compozitii diferite ( Bilbor, Harghita-Bai, Jigodin-Bai, etc); sare gema (Praid), zacaminte de minereuri de fier, de cinabru (sulfura) la Santimbru, de pirite cuprifere; gaze naturale (Secuieni); exploatari de andezit (Jigodin), de argile caolinoase (Harghita-Bai), de balast (Racu), calcar (Delnita), gresii (Casinu Nou), sienit (roci magmatice) la Ditrau, travertin (cenusi vulcanice cimentate); paduri de fag si rasinoase (peste 200.000 de hectare, 33% din suprafata judetului Harghita).---punct forte

Vegetatie – In munti gasim exemplare de Larix decidua (zadã - arbore protejat de lege) si molid.

In zonele Subcarpatilor: pãduri de fagin amestec cu, carpen, paltin,etc.

--In zonele subalpine : specii ierboase (pãrusca, taposica, etc) ce alterneaza cu tufisuri (afin, bujor de munte, ienupãr pitic, etc).

Vegetatie azonala: in mlastini eutrofe (Bilbor, Ciuc, Giurgeu) unde se dezvolta specii de muschi, remarcandu-se relicte glaciare (Mesaea hexasticha, Carex dioica) , unele fiind la limida mondiala de S a raspandirii (Betula humilis,).

Fauna -in paduri: acvila de munte, cerbul carpatin, huhurezul, ierunca, jderi de munte si piatrã, pitigoiul de brãdet, rasul, tritonul de munte (salamandra de apã), vipera comuna etc.

-in zona de fagete si gorunete: cãprioare, mistreti, parsi (mamifer rozator mic), veverite, vulpi etc

Mestesugurile traditionale si portul popular : se pastreaza si astazi in forma lor originara, in satele acestei regiuni locuita de romani, unguri, secui. Dintre centrele etnografice amintim: Corund (renumit centru de ceramica smaltuita, caracterizata prin eleganta si bogatia ornamentatiei), Danesti (ceramica neagra), Sancraieni (tesaturi), Tusnad Sat (prelucrarea artistica a pietrei), Corbu (tesaturi si cusaturi).

Industria in zona rurala : a materialelor de constructii (cherestea; produse din lemn; stofa de mobila), statii de imbuteliere a apelor minerale, textila (obtinerea de fire de in, bumbac si canepa) portelanuri si ceramica (de Corund).

Caile de circulatie : feroviare (165 km elctrificati), rutiere (500 km modernizati); tronsonul drumului european E 572 intre Toplita si Baile Tusnad (are 4 noduri rutiere spre Moldova si centrul Transilvaniei)

Agricultura : conditiile naturale (relieful muntos, solurile brune, podzolice, temperaturile foarte scazute si precipitatiile abundente) o influenteaza puternic; suprafata agricola e de circa 400.000 ha; se cultiva plante de nutret, grau, secara, cartofi (in top 5), orz, orzoaica, ovaz etc; conditiile optime de dezvoltare din bazinul Tarnavei Mari, fac ca in pomicultura sa domine merii si perii; ciuperci comestibile; fructe de padure (afine, zmeura etc); sectorul zootehnic dispune de un numar redus de animale (bovine/Baltata romaneasca, porcine/Marele alb, ovine/Tigaie si Turcana, cabaline si caprine; apicultura; important fond cinegetic

Gasim, in cadrul judetelului o serie de particularitati arhitectonice locale ce tin mai ales arta monumentala a lemnului in :

Zona Secuimii.( Secuimea cuprinde muntii interiori ai Carpatilor Orientali, intre Calimani si Giurgeu, respectiv Persanii de Nord si Baraoltul, patrunzand pana in centrul bazinului Transilvaniei in zona Targu Mures. ) ; e vorba mai ales de portile monumentale. Portile secuiesti sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite in relief sau mai putin ornamentate in zona Ciucului.

Mai gasim astfel de edificii si in Zona Oltului superior ( care cuprinde satele din bazinul superior al Oltului, din Depresiunea Ciucului), Aici s-au dezvoltat centre mestesugaresti de prelucrare a lemnului dar si de olarit.

Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice traditionale intr-o stare buna. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru ape. Casele se caracterizeaza prin monumentalitate si proportii admirabile, amintind intr-o anumita masura de Maramures. Aceasta impresie este data de portile inalte si de stalpii prispei, ciopliti in forme geometrice . Portile secuiesti din comuna Bradesti, jud. Harghita au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes national.

Tot in zona Ciuc sunt doua importante centre de ceramica: la Danesti, ce produce ceramica neagra de traditie dacica si cel de la Madaras lucrand ceramica rosie de traditie romana.

Zona Odorhei (cuprinde satele din bazinul superior al Tarnavei Mari si vaile afluente Oltului dinspre Muntii Harghita), se deosebeste de zona Ciucului - caracterizata de o arta populara mai sobra, mai arhaica. In zona Odorhei este specific un stil mai incarcat ; un rol important l-a avut influenta saseasca, atat in arhitectura cat si in ornamentica in general.

In zona Casinului (Harghita) (o zonă etnografică aparte) , gasim un port popular, obiceiuri populare specifice, meşteşuguri variate. Culorile specifice ţesăturilor din Casin au fost roşu, galben-verzui şi albastru, făcând uşor identificabile ţesăturile de aici de restul celor produse în Secuime. Sunt interesante tezaurul de forme şi motive ale sculpturii păstoreşti, ale diferitelor obiecte de uz casnic, porţile şi monumentele funerare caracteristice zonei. In Depresiunea Casinului, lemnul se prelucreaza in satele Imper, Iacobeni, Satu-Nou, Plaiesii de Jos, Plaiesii de Sus. Un eveniment specific şi caracteristic zonei este suita de obiceiuri legate de sărbătorirea intrării în post.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza SWOT - Harghita.doc