Bază de date a regiunii dintre Valea Sucevei și Valea Trotușului

Capitolul I

Consideratii geografice generale

1. Aşezare geografică

Aria luată în studiu se desfasoară între valea Sucevei si valea Trotuşului şi cuprinde judeţele Suceava, Neamt şi Bacău. Aceasta regiune este situată în partea central-estică a României, cumulând o suprafaţă totală de 21.070 km2, adica 8,87% din suprafaţa ţării.

Teritoriul ocupat se învecinează în Nord cu Ucraina, în Vest cu judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Covasna, în Sud cu judeţul Vrancea, iar pe latura de Est se găsesc judeţele Botoşani, Iasi şi Vaslui.

2. Cadrul geografic natural

Regiunea situată între valea Sucevei şi valea Trotuşului se caracterizează printr-un relief predominant muntos aparţinând Carpaţilor Orientali şi de un relief alcătuit din depresiuni şi dealuri aparţinând Subcarpaţilor Moldovei.

Carpaţi Orientali prezintă o structură complexă alcătuită din mai multe unităti cele mai multe cu caracter de pânză care înaintează spre est şi sud peste o bună parte din placile Vorlandului; specifică este dezvoltarea acestora în fâşii care se succed de la vest la est ( vulcanică, depresiuni tectonice, cristalină, fliş ) ce impun reliefuri caracteristice. Înălţimile cele mai mari sunt în munţii Rodnei ( vf. Pietrosu 2 303 m ) şi în Munţii Călimani iar cele mai mici în depresiuni.

Subcarpaţii Moldovei prezintă în general structura cea mai simplă, un sinclinoriu alungit limitrof Carpaţilor, ce corespunde unui şir de depresiuni subcarpatice şi un anticlinoriu pe care se află dealuri. Sunt alcătuiţi din conglomerate, gresii, marne şi argile la care local sunt intercalaţii de sare, gips şi săruri de potasiu etc. Prezintă un relief de culmi rotunjite separate de văi şi depresiuni subcarpatice largi cu terase şi lunci.

Temperatura medie anuală în Carpaţii Orientali se situează între 2°C - 6°C ( Ocna Şugatag -7,9°C, Vf. Pietrosu - 1,6°C, Câmpulung - 6,4°C ) în timp ce în Subcarpaţii Moldovei temperatura medie anuală se situează între 8°C - 9°C ( Târgu Neamţ - 7,2°C ).

În Carpaţii Orientali specifice sunt pădurile. Astfel la 1800 m întâlnim etajul alpin cu flori viu colorate, urmat de vegetaţia subalpină reprezentată prin ienuperi şi arbusti pitici, etajul pădurilor de conifere cu brad şi molid. Următorul etaj este etajul de tranziţie şi anume fag şi conifere. Totodată în Carpaţii Orientali întâlnim şi pădurile de foioase cu fag, gorun, carpen, ulm În umbra pădurilor de fag, gorun şi carpen, cresc şi alte specii de plante, cum ar fi ׃ ferigi, afine, zmeură, fragi, la care se adaugă şi un număr mare de ciuperci.

În Subcarpaţii Moldovei întâlnim atât pădurile de amestec ( fag, brad asociat cu carpen ) cât şi pădurile de gorun . Totodată întâlnim şi vegetaţia azonală cu plop, salcie, arin.

Capitolul II

Analiza potentialului turistic a regiunii dintre valea Sucevei şi valea Trotusului

Potenţialul turistic este o componentă şi un concept de bază al pieţei turistice, exprimat de ansamblul atracţiilor naturale sau antropice, care pot determina vizitarea anumitor zone de către turişti, precum şi capacitatea bazei tehnico – materiale şi infrastructurii de a satisface, în anumite condiţii, cererea acestora.

1. Potenţialul turistic natural

Carpații Orientali, atât prin desfăşurarea lor cât şi prin poziţia lor, configuraţia generală şi altitudinală, se impun ca un component de bază în structura geografică şi peisagistică a României. Cu aceeaşi importanţă se înscriu şi în activitatea de turism prin bogăţia şi varietatea potenţialului lor turistic.

Carpaţii Orientali se înscriu cu un potențial turistic destul de variat, în care se remarcă, în primul rând, apele minerale, apoi aspectele peisagistice date de varietatea de relief, cursurile şi oglinzile de apă, frumuseţea pădurilor de conifere, domeniul schiabil şi condiţiile climatice propice sporturilor de iarnă etc. la care se adaugă un bogat fond cultural istoric.

În Carpaţii Orientali se disting prin varietatea, complexitatea şi spectaculozitatea atracţiilor turistice următoarele masive montane :Obcinele Bucovinei, Munţii Rarău-Giumalău, Munţii Ceahlău, Munţii Hăsmaşul Mare, Munţii Ciucaş.

Ca şi Carpaţii Orientali şi Subcarpaţii Moldovei dispun de un bogat potenţial natural.

2. Potentialul cultural istoric

Spre deosebire de resursele atractive ce aparţin cadrului natural şi care sunt un dar al naturii, zestrea turustică antropică reprezintă o însumare de elemente cu funcţie recreativă, create de omul însuşi. Resursele turistice antropice reunesc o gamă largă de produse care pot fi grupate în ׃ resurse turistice cultural – istorice ( vestigii arheologice, monumente de cult, monumente comemorative, muzee, monumente de arhitectură ) şi resurse turistice socio – demografice ( obiective etno – culturale şi etno – folclorice ).