Bazinul hidrografic Siret

Date generale

Țări traversate: Ucraina, România

Localizare: Nordul și estul României

Afluenți de stânga: Petroneț, Lopușna, Suhoi, Mihodra, Hlibocioc, Cotovăț, Belka, Bahna, Molnița, Bahna, Gârla Sirețel, Gârla Huțanilor, Vorona, Pleșu, Turbata, Pitrosul, Trestioara, Sirețel, Sodomeni, Boca, Pârâul Țigăncilor, Hărmănești, Stolniceni, Mihailei, Localizarea râului Siret pe harta României Albuia, Vulpășești, Țiganca, Icușești, Glodeni, Râpaș, Pârâul Morii, Răcătău, Fulgeriș, Polocin, Lupa, Bârlad, Călmățui, Gerului, Mălina, Fălcoaia, Cătușa.

Afluenți de dreapta: Zubrineț, Argiu, Mihova, Siretul Mic, Găvan, Negostina, Verehia, Baranca, Leahu, Hănțești, Grigorești, Sălăgeni, Suceava, Șomuzul Mic, Șomuzul Mare, Probota, Conțeasca, Ruja, Valea Părului, Podul Turcului, Tămășeni, Moldova, Valea Neagră, Turbata, Bistrița, Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Orbeni, Botohan, Fântânele, Conțești, Trotuș, Valea Boului, Carecna, Zăbrăuți, Șușița, Gârla Morilor, Putna, Leica, Râmnicul Sărat, Buzău.

Principalele localități traversate: Siret, Grămești, Zvoriștea, Berești, Fântânele, Liteni, Dolhasca, Probota, Lespezi, Pașcani, Stolniceni-Prăjescu, Roman, Bacău, Adjud, Galați.

- Râul Siret izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați în Bucovina de Nord (astăzi regiunea Cernăuți a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m, parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați, la altitudinea de 5 m. Este cel mai important afluent al Dunării, având un debit mediu multianual, la vărsare, de cca. 250 m³/s şi reprezintă cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Bazinul hidrografic Siret se învecinează la vest cu bazinele Someş- Tisa, Mureş şi Olt, la sud cu bazinele Ialomiţa – Buzău , iar la est cu bazinul Prut.

Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Siret cuprinde aproape integral județele Suceava, Vrancea, Neamț și Bacău și în măsură mai mică județele Galați, Harghita, Iași,, Botoșani, Buzău, Brăila , Covasna, Bistrița și Maramureș. Populaţia totală a bazinului hidrografic Siret este de 2.758.000 locuitori, din care în mediul urban 1.111.000 locuitori (26 oraşe), iar în mediul rural 1.647.000 locuitori, fiind caracterizat printr-o densitate medie a populaţiei de 94,13 locuitori / Km². Din cele 26 oraşe, 6 sunt municipii mai importante:

Suceava (117.571 locuitori), Roman (82.122 locuitori), Piatra Neamţ (125.803locuitori), Bacău (208.565 locuitori), Focşani (100.314 locuitori) şi Râmnicu Sărat (41.890 locuitori). Dezvoltarea economico–socială este legată de stadiul de dezvoltare a ramurilor economice existente: industria şi agricultura. În zonele oraşelor mari şi municipiilor sunt dezvoltate ramurile industriale în concordanţă cu resursele naturale specifice: industria lemnului, industria celulozei şi hârtiei, industria chimică, industria petrochimică şi industria energiei electrice şi termice. Creşterea animalelor este dezvoltată mai ales în zonele nordice, iar terenurile arabile, de cca 906.300 ha, sunt cultivate în principal cu porumb, grâu, cartof etc.

Relief

Formele de frelief sunt reprezentate în propoție de 20 – 25% de munți și de cca 20% dealuri, cu altitudini variind între 2300 m (munții Rodnei și Călimani) și 5 m deasupra nivelului Mării Negre, în lunca Siretului, la vărsare. Din punct de vedere geografic acest spaţiu hidrografic, de formă alungită, se încadrează între meridianele : 24050' E şi 28000' E şi paralele de : 45005' N şi 48015' N.

Relieful spatiului hidrografic Siret scade ca înălţime pe toată lungimea

bazinului, de la vest la est, marile unităţi de relief fiind bine individualizate:

- Lanţul muntos al Carpaţilor Orientali care cuprinde:

- zona cristalino-mezozoică ( cu munţii Maramureş, Rodnei - vf. Pietrosu 2303m,

Suhard, Bistriţei, Rarău, Hăghimaş)

- zona vulcanică a masivului Călimani (vf. Ciucului 2100 m)

- zona de fliş (Obcinele Mestecăniş ,Feredeu si Obcina Mare, munţii Stânişoarei,

masivul Ceahlău - vf. Toaca 1908 m, Tarcăului, Nemirei, Vrancei, etc.)

- Subcarpaţii Moldovei şi de curbură care încep la sud de cursul raului Moldovei şi

se caracterizează prin :

- sunt formaţi din aceleaşi roci cutate, dar mai fialbile decat cele din munti;

- sunt formati dintr-un aliniament de culmi( Plesul, Margineni, Pietricica Bacau)