Bilanț de mediu de nivel I - rampă de deșeuri Pata Rat, Cluj-Napoca

1. Introducere

Deşeurile constituie o problemă de strictă actualitate datorită creşterii continue a volumului acestora, fapt ce ridică probleme deosebite pentru depozitarea lor, dar şi faptul că ele constituie un potenţial pericol pentru mediu şi sănătatea oamenilor.

În acelaşi timp deşeurile conţin o serie de materii prime, materiale şi energie, de aceea se impune o strategie globală pentru valorificarea acestora.

Orice poluare de origine antropică este de fapt o problemă legată de deşeuri. A nu genera deşeuri este practic imposibil, însă în condiţiile prezente, caracterizate printr-un proces accelerat de privatizare, producerea, colectarea, transportul, valorificarea şi depozitarea finală a deşeurilor constituie o problemă majoră pentru societate.

Modul de gestiune a deşeurilor urbane este perceput de cea mai mare parte a locuitorilor oraşelor drept unul din elementele de bază care condiţionează calitatea vieţii, această activitate fiind cotată ca importanţă imediat după alimentarea cu apă şi energie.

Producerea şi acumularea unor cantităţi tot mai mari de deşeuri, a obligat organismele internaţionale, precum şi cele mai multe ţări, inclusiv România, să adopte politici şi reglementări adecvate pentru limitarea impactului negativ al deşeurilor produs asupra mediului ambiant. Între problemele de mediu care trebuie rezolvate de mare importanţă este şi realizarea unui sistem de management integrat performant al deşeurilor, limitarea impactului negativ al rampelor de deşeuri fiind o problemă de stringentă actualitate.

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1. Localizare şi topografie

Judeţul Cluj se află în nord-vestul României, având o suprafaţă de 6674 km². Cluj-Napoca este intersectat de paralela de 46º 46’ lat N. şi de meridianul de 23º 36’ long. E. Aşezarea este străjuită de dealuri a căror înălţime nu depăşeşte 700 m. Zona deluroasă cuprinde părţi din Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei şi Dealul Feleacului.

Temperatura medie multianuală este de 8,4 ºC, oscilând între 6,9º şi 9,9º. Amplitudinea multianuală este de 3 grade.

Rampa de la Pata Rât este amplasată la o distanţă de 15 km de municipiul Cluj-Napoca, spre est.

Prin apropierea depozitului trece drumul naţional DN 1C (E60).

Accesul pe amplasament se realizează pe drumul betonat de acces spre zona industrială, paralel cu magistrala feroviară Cluj-Napoca - Bucureşti. Din zona industrială se ramifică drumul comunal DC 78 înspre Iuriul de Câmpie, al cărui traseu trece paralel cu laturile de nord şi est ale depozitului.

Cota maximă a depozitului este 340,5 m, în partea centrală a acestuia, iar cota cea mai mică este de 325,7 m, în extremitatea sudică a acestuia.

Suprafaţa depozitului are o topografie neregulată, cu înălţimi ale depunerilor de deşeuri ce variază între 10 şi 20 metri. Versanţii haldei au pante de peste 45o şi formează taluzuri ce coboară până în firul văii, a cărei apă antrenează deşeurile nestabile sau cele duse de vânt. Diferenţa de nivel dintre zona cea mai înaltă a rampei şi talvegul văii Zăpodiei este în medie de cca. 10-12 m, maximul fiind de 20 metri (nivelul rampei: 340,5 m, nivelul talvegului văii Zăpodia: 319,7 m). Aceste diferenţe mari de nivel se semnalează pe partea estică a gropii de gunoi.

Datorită pantei mari şi stabilităţii reduse a acestui taluz, în timpul precipitaţiilor, apa de şiroire antrenează mari cantităţi de deşeuri care ajung în pârâul Zăpodia. În acest fel apa pârâului prezintă un grad de poluare foarte ridicat.

În zona sudică, unde în prezent nu se depozitează deşeuri, pantele şi suprafaţa superioară par a fi deja stabilizate, datorită încetinirii procesului de mineralizare şi tasare.