Canalul Dunăre-Marea Neagră

Conflictul dintre România şi Ucraina privind problema canalului Dunãre-Marea Neagrã

Trebuie clarificatã de la început faptul cã formularea “ Canalul Bastroe” este inadecvatã. Proictul ucrainean poartã numele de “ Canalul Dunãre-Marea Neagra”, Bâstroe fiind doar un segment-3,3 km, realizat prin adâncirea gârlei Musura.Efectele pactului Ribbentrop-Molotov se mai fac simţite şi astãzi. Trebuie luate în condiderare jocurile strategice ale Moscovei legate de Dunãre şi Marea Neagrã, poziţia Kievului faţã de Moscova, poziţiile unor state occidentale fata de Ucraina- a doua mare putere nucleara a Europei, dorinta Occidentului de a bara tendinţa de refacere a imperiului rus, faptul cã România, stat membru Nato, este graniţa cu Ucraina şi, indirect cu Rusia. Cele doua puteri slave doresc o ieşire la Marea Neagra, la graniţa cu Nato, respectiv evitarea controlului românesc asupra navelor ucraineano-ruse care tranziteazã din Dunãre în Marea Neagra.

Relaţiile diplomatice între România şi Ucraina

România a fost printre primele ţări care au recunoscut Ucraina ca stat independent.

Stabilirea de relaţii diplomatice, la 2 februarie 1992, a fost urmată imediat de înfiinţarea Ambasadei României la Kiev, în locul Consulatului General, care a funcţionat în capitala ucraineană din 1971.

Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ucraina este domnul Traian Laurentiu Hristea (de la data de 4 octombrie 2005). Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ucrainei în România este domnul Youri Malko (de la data de 26 ianuarie 2006).

În aprilie 1995 a fost deschis Consulatul General al României la Odessa.

În mai 1999 a fost deschis Consulatul General al României la Cernăuţi. Consulul general al României la Cernăuţi este domnul Romeo Săndulescu (de la data de 11 noiembrie 2002).

Consulul general al României la Odessa este doamna Cerasela Nicolaş (de la data de 17 februarie 2006).

În vederea dezvoltării relaţiilor comercial-economice bilaterale a fost constituit Consiliul Consultativ Interguvernamental româno-ucrainean de colaborare comercial-economică. Lucrările celei de a III-a sesiuni a Consiliului Consultativ mixt au avut loc în perioada 17-19 octombrie 2005, la Kiev.

• În perioada 18-23 februarie 2006, a avut loc la Kiev un Forum economic cu participarea reprezentanţilor cercurilor de afaceri din cele două ţări.

În anul 2005, s-a înregistrat un volum al schimburilor comerciale de 692,1 milioane USD. Exporturile au totalizat 167,5 milioane USD, iar importurile 524,6 milioane USD.

La 31 martie 2006, situaţia schimburilor comerciale cu Ucraina se prezenta astfel :

Valoare

mil. dolari SUA

TOTAL, din care: 200,3

EXPORT 69,2

IMPORT 131,1

SOLD - 61,9

Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005, volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu 4,6%, din care exportul a crescut de 3 ori, iar importul a scăzut cu 25%.

La 28 februarie 2006, în România erau înregistrate 231 societăţi mixte româno-ucrainene, valoarea capitalului străin investit fiind de 1,457 milioane USD, Ucraina ocupând locul 74.

Cadrul juridic bilateral

Cadrul juridic al relaţiilor romano-ucrainene cuprinde circa 40 de acorduri şi convenţii care reglementează cooperarea bilaterală în plan politic, economic, cultural-ştiinţific, umanitar şi în alte domenii. Cele mai importante documente semnate până în prezent sunt: