Caracteristici hidrologice ale bazinului hidrografic Argeșel la stația hidrometrică Mioveni

1. Caracterizarea geografică și morfometrică a bazinului hidrografic

Râul Argeșel se află în partea de nord-est a Spațiului Hidrografic Argeș-Vedea, izvorăște din Munții Iezer și are o lungime de 74,5 km. Bazinul Hidrografic Argeșel are o suprafață de 242 km2 și se situează atât în regiunea montană cât și în regiunea subcarpatică și colinară. Sectorul superior al râului aparține de Subcarpații Getici, iar sectorul mijlociu și cel inferior aparțin de Podișul Getic.

Valea râului este înconjurată de munți (Munții Iezer) în partea nordică, de depresiuni submontane în partea centrală și de dealuri piemontane (Platforma Argeșului și Platforma Târgoviște - Cândești) în partea de sud. După cum se poate observa și în figura 1, altitudinile bazinului sunt cuprinse între 2100 m la limita nordică și 300 m la gura de vărsare. Râul Argeșel drenează împreună cu afluenții săi zone de dealuri subcarpatice, colinare și de piemont, altitudinea medie a bazinului hidrografic fiind de 700 m.

Cei mai importanți afluenți ai Argeșelului sunt râurile Huluba (13 km), pe partea dreaptă, și Mâzgana (12 km), pe partea stângă. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,5 km/km2, iar panta bazinului hidrografic are o valoare medie de 21% (figura 2).

Din cauza variației altitudinale mari existente în bazinul hidrografic Argeșel, sectorul mijlociu și cel inferior al râului sunt predispuse la riscuri de inundații ]n perioadele cu precipitații atmosferice abundente. La energia de relief se adaugă și gradul de împădurire de 43% care domină sectorul superior al bazinului, astfel că, în sectoarele mijlocii și inferioare vegetația forestieră este înlocuită de terenuri agricole, pășuni și zone urbanizate.

Alimentarea cursurilor de apă din Bazinul Hidrografic Argeșel este mixtă. Ponderea cea mai mare o reprezintă alimentarea pluvio-nivală, urmată de alimentarea subterană, care este mai semnificativă în zonele unde există formațiuni geologice calcaroase (în zona localităților Valea Mare Pravăț și Mățău). Corpurile de ape subterane freatice sunt utilizate în scopul alimentării cu apă a populației dar și în domeniul zootehniei.

La nivelul bazinului hidrografic Argeșel au fost identificate o serie de presiuni cu impact asupra apelor de suprafață și subterane. Printre presiunile hidromorfologice semnificative se numără lucrările hidrotehnice în curs de execuție (la confluența cu râul Huluba, Valea lui Topor și Valea Păducelului) și neracordarea la sistemele de colectare a apelor uzate (cazul localităților Mihăiești și Malu cu Flori). Toate aceste activități pot duce la schimbări ale cursurilor naturale ale râurilor, schimbarea regimului hidrologic, poluarea apelor de suprafață și subterane și implicit reducerea biodiversității acvatice.

Principalii parametrii morfometrici ai Bazinului Hidrografic Argeșel au fost calculați și redați în tabelul 1, iar în figura 3 este reprezentată harta morfometrică a bazinului.