Caracteristicile activităților economice și rolul lor în organizarea teritoriului - Municipiul Bârlad

În economia județului Vaslui și implicit a municipiului Bârlad, producția agricolă are o podere însemnată, ea participând cu 43% din venitul total. Din totalul suprefeței județului, terenurile agricole reprezintă 77,1%, suprafața arabilă reprezentând 49,4% (prelucrat după I.Guguiman, V. Cîrcotă, V. Băican, Județul Vaslui, Editura Academiei Repubicii Socialiste România, București, 1973)

Prin particularitățile pe care le au aici condițiile fizico - geografice - altitudinea reliefului, fragmetarea și energia acestuia, diferențierea climatică și prezența largă a solurilor din categoria cernoziomurilor - economia agricolă are în județul Vaslui condiții bune de dezvoltare. Menționăm, de exemplu, posibilitățile optime pe care le au culturile de grâu și de porumb mai ales pe podurile teraselor, pe versanții și plaiurile dealurilor mici, zona Bârladului existând posibilități ale dezvoltării culturilor de legume și zarzavaturi. (sursa : I.Guguiman, V. Cîrcotă, V. Băican, Județul Vaslui, Editura Academiei Repubicii Socialiste România, București, 1973)

Pe lângă poziția geografică a orașului și cadrul natural favorabil, la dezvoltarea agriculturii au contribui și alți factori precum irigațiile. În anul 1978, suprafața amenajată pentru irigat a ajuns la 10 900 de ha reprezentând 2,7% din suprafața agricolă pe județ și, respectiv, 3,7% din suprafața arabilă. Prin uterioarele procese de amenajare a văii Bârladului, suprafața amenajată pentru irigat va ajunge în anul 1980 la peste 20 000 de ha, ceea ce va contribui la sporirea producțiilor de cereale și plante tehnice. ( sursa Petrea Iosub, Aurel Zugravu, Vaslui - Monografie, Editura Sport - Turism, București, 1980).

1.2Mutații în structurile terenurilor agricole

Procesele de dezvoltare a agriculturii nu s-au încheiat nici astăzi, această ocupație fiind în principal deținută de oamenii din mediul rural al județului. Pământurile sunt de obicei date în arendă de către oamenii cu titluri de proprietate care nu mai sunt în stare să-l managerieze, ulterior, primind o mică parte din producție (constând în diverse bunuri agricole sau bani, în funcție de necesități) de la cei carora le-a fost încredințat dreptul de a cultiva pe respectivele arii. Procesul de dezvoltare continuă, cum spuneam, prin încercarea de industrializare a agriculturii prin intermediul mijloacelor moderne, prin aducerea de culturi noi, încercându-se astfel adaptarea altor plante în afara cerealelor sau plantelor tehnice, la condițiile actuale de mediu (rapița, care a prins un avânt considerabil în ultimii 10 ani, noi soiuri de cereale provenite din alte țări, cu un grad mai ridicat al productivității raportat la aceeași suprafață, lavanda, care a aparut din ce în ce mai mult de-a lungul văii Bâradului).

1.3Structura culturilor și producțiilor agricole

Fig. 1 - Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi (sursa: http://www.vaslui.insse.ro)

După cum se observă în tabelul alăturat, suprafața totală a cultivată este în continuă scădere din anul 1990, ajungând de la 277 060 de ha la doar 204 355 ha în anul 2014. Acest fapt este datorat în principal îmbatranirii demografice, neavând cine să se ocupe de terenurile agricole dar și din cauza lipsei forței de muncă, orientată spre cu totul alte domenii, în special în sectorul secundar și cel terțiar. Această scădere a suprafeței totale cultivate a județului și implicit a municipiului Bârlad care începe cu anul 1990, poate fi pusă și pe seama căderii regimului comunist. Acest eveniment a dus cu seamă la o mai mare libertate a mișcărilor demografice, în urma tinerilor migratori, rămânând populația îmbătrânită care a recurs în cea mai mare parte la adoptarea unei agriculturi de subsidență.