Caracterizarea potențialului turistic al județului Gorj

Scurt istoric

Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj a oferit condiţii favorabile de locuit şi de evoluţie a comunităţilor omeneşti încă din cele mai vechi timpuri.

Gorjul este cunoscut şi ca o bogată şi autentică zonă folclorică fiind păstrătorul unor obiceiuri şi tradiţii ce se pierd în istorie şi a unei arhitecturi în lemn de o autentică valoare.

Caracteristici geografice şi demografice

Aşezarea geografică

Judeţul Gorj se întinde pe o suprafaţă de 560.174 ha, suprafaţă ce acoperă parţial trei forme de megarelief distincte:

Dealurile Piemontului Getic;

Depresiunea Subcarpatică a Olteniei;

Lanţul Carpatic Meridional.

Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Vâlcea, la sud cu judeţul Dolj, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, iar la vest cu judeţul Caraş-Severin.

Relief

La nivel de macrorelief, formele mentionate mai sus se grupeaza astfel:

Dealurile Piedmondului Getic: Sectorul de vest pâna la Tg.-Jiu (Dealurile Motrului); Sectorul dintre Jiu si Rosia de Amaradia; Sectorul de est.

Depresiunea Subcarpatica a Olteniei: Dealurile externe; Depresiunea externa sau Depresiunea Tg.-Jiu – Câmpu Mare; Dealurile interne; Depresiunea interna.

Lantul Carpatic Meridional: Sectorul dintre Motru si Jiu (Muntii Vulcanului); Sectorul dintre Jiu si Oltet (Muntii Parâng); Sectorul Vest Oltet (Muntii Negoveanu). Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.

Datorita faptului ca judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse între 90 si 2.518 m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la 10,8 o C (Cruset, Tântareni, Ionesti) la 10,2 oC (Tg.-Jiu) sau 4,5 oC în zona cea mai înalta a Muntilor Vulcan-Parâng-Negoveanu.

Din punct de vedere al vegetatiei naturale,cea mai mare parte a judetului Gorj se încadreaza în zona de padure, zona care la rândul ei se etajeaza pe specii dominante: subzona padurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona padurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona padurilor alpine.

Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomina speciile mezofite acidofile.

Dintre elementele fizico-geografice care au influenta asupra dezvoltarii turismului, relieful, ca variata resursa atractiva, este cel mai important, deoarece este un factor omniprezent. Chiar si in cazul in care resursa turistica are caracter antropic, mediul inconjurator, relieful are un impact puternic asupra turistului. De asemenea este foarte important si rolul jucat in conturarea altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic, climatic sau biotic, toate avand influente puternice asupra elementelor turistice.

Impactul climatic in turism

Se manifesta in primul rand la nivelul psihologiei individului, turistul impartind fenomenele climatice in „vreme urata” si „timp frumos”, vremea urata fiind un inconvenient in realizarea actiunilor turistice. In definirea „timpului frumos” sunt implicate o serie de elemente climatice, de exemplu nebulozitatea, precipitatiile, temperatura aerului, vanturile, toate aceste elemente daca nu se manifesta excesiv, avand efect pozitiv asupra turistilor. In ansamblu clima joaca un rol important in desfasurarea activitatilor turistice.

Clima

Temperat-continentala,cu influente submediteraneene in partea de NV si NE, Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 şi 2.518 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la 10,80C (Cruşeţ, Ţânţăreni, Ioneşti) la 10,20C (Tg.-Jiu) sau 4,50 C în zona cea mai înalta a Munţilor Vulcan –Parâng –Negoveanu.

Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 585 mm (Ţânţăreni) şi 750 mm (Tg-Jiu), ajungând la peste 1.500 mm în zona cea mai înaltă a Lanţului Carpatic Meridional.

Vânturile dominante sunt din direcţia NV-S-SE, dar în general frecvenţa şi intensitatea lor creşte pe măsură ce ne deplasăm spre nord.

Reteaua hidrografica

Apartine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.). Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) si antropice (Cearu, Cerna, Motru). Apele de adâncime sunt de mai multe tipuri: termale, semi-termale bicarbonatate, carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind slab utilizate în scopuri curative

Resurse naturale

Resurse de substanţe minerale utile

Judeţul Gorj dispune de resurse minerale utile pe baza cărora s-au dezvoltat activităţi de exploatare.

Lignitul constituie principala resursă energetică a teritoriului studiat şi ale economiei naţionale, concentrate şi exploatate la zi (cariere) şi în subteran, în bazinele miniere Motru (exploatările miniere Motru, Lupoaia, Roşiuţa), Jilţ (exploatările miniere Dragoteşti, Jilţ Sud, Jilţ Nord), Rovinari (exploatările miniere Fărcăşeşti, Rovinari, Roşia, Peşteana, Pinoasa), Berbeşti (exploatările miniere Albeni şi Seciuri).

Petrolul reprezintă o altă resursă energetică importantă a judeţului Gorj exploatată în perimetrele Ţicleni, Tg.Cărbuneşti, Turburea, Stoina, Bâlteni, Căpreni, Alimpeşti, Licurici, Dănciuleşti, Logreşti, etc.

Gaze naturale se exploatează în zonele cu zăcăminte de petrol şi în zone cu acumulări numai de gaze la Stejari, Brăneşti, Săuleşti etc.

Rocile utile cuprind o mare varietate de materiale de construcţie, din care se detaşează prin importanţa lor:

• Calcarul (zăcămintele de la Suseni, Runcu, Călugăreni, Gureni, Polovragi şi Tismana);

• Argila refractară exploatată la Schela-Viezuroiu şi folosită la fabricarea cărămizilor refractare;

• Granit pentru construcţii, semnalat ca rezerve geologice mari în zonele Tismana şi Novaci;

Substanţe minerale nemetalifere – grafitul, cu rezerve exploatabile la Baia de Fier şi identificat pe Valea pârâului Galbenu (lângă Ciocadia).

Izvoare minerale semnalate la Săcelu, Novaci (Huluba), Bălăneşti, Ţicleni, Motru –Ploştina.