Caracterizarea Reliefului Dobrogei

CARACTERIZAREA RELIEFULUI DOBROGEI

I. ASEZAREA GEOGRAFICA

Situat intre valea Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est, Podisul Dobrogei constituie singura mare unitate extracarpatica cu cele mai vechi structuri la zi. Am putea spune ca Dobrogea reprezinta cea mai completa si binecunoscuta “arhiva paleogeografica” si un adevarat etalon din acest punct de vedere, pentru intreg teritoriul tarii.

Podisul dobrogei este o subunitate ce deschide calea nuantarii peisagistice pontice catre partile interioare ale teritoriului tarii noastre.

II. EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA SI GEOLOGICA

In perioada precambriana s-au format o mare parte din sisturile verzi, care cutate in timpul orogenezei caledonice, acopereau o suprafata foarte extinsa, continuand structura Platformei Moesice din sud si vest, iar spre nord, inaintand pe sub Podisul Babadag si Muntii Macin, mai departe prin estul geosinclinalului carpatic.

Evolutia Dobrogei cuprinde urmatoarele etape mai semnificative:

- In Proterozoic si inceputul Paleozoicului sudul Dobrogei (impreuna cu fundamentul Campiei Romane si fundamentul Campiei Moldovei) era un uscat continental supus unei eroziuni subaeriene;

- Orogeneza caledoniana (din Silurian) a creat un sistem montan (situat in zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la stadiu de peneplena;

- Orogeneza hercinica (din Carbonifer si Permian) a construit zona Muntilor Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si ulterior erodata;

- In Mezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice, cretatice si jurasice;

- In Neozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat.

III. TIPURI DE RELIEF DEZVOLTATE IN PODISULUI DOBROGEI

Podisul Dobrogei prezinta aspecte deosebite ale peisajului in zona nordica fata de cea centrala si sudica. Muntii Macinului prezinta varfuri ascutite, puternic fragmentate, Dealurile Tulcei se prezinta sub forma unor masive deluroase si culmi cu profil asimetric. Dealurile din Dobrogea Centrala prezinta culmi tesite si platouri relativ prelungi pe cand Podisul Dobrogei de Sud este format din platouri intinse orizontale sau foarte slab ondulate, intersectate de vai largi cu versanti in trepte (canarale) relativ abrupti.

a.Relieful structural se evidentiaza in partea de nord - Muntii Macinului, cu un relief de horst cristalin, flancat de falii. Relieful este dominat de anticlinalul cutat in axul caruia se gaseste o fasie de roci dure formate din granite, cuartite si porfire.

Podisul Babadagului, situat in apropiere, este suprapus peste un sinclinoriu calcaros cu aliniamente de cueste si suprafete structurale destul de intinse.

In Dobrogea de Sud, se intalnesc platouri structurale intinse conservate de stratele groase de calcare sarmatiene intersectate de vai largi si inguste, care prezinta pe versanti trepte structurale.

b.Relieful petrografic.

- Relieful vulcanic. Magmatismul mai vechi realizat din prepaleozoic (miscarile prebaikaliene si baikaliene) si pana in cretacic (miscarile caledonice, hercinice si chimmerice) s-a manifestat sub forma unor structuri intrusive si efusive. Astfel magmatismul prepaleozoic si hercinic au format corpuri granitoide in Dobrogea de Nord.

- Relieful format pe calcare. In Dobrogea se intalnesc platouri calcaroase cu numeroase goluri subterane invadate de apele marii. Se intalnesc de altfel chei si pesteri. Cheile Dobrogei, spre exemplu, au peretii de calcar cu inaltimi de maximum 40 m, iar pesterile au lungime in general mica, dar au bolti inalte (Pestera liliecilor de la Gura Dobrogei).

- Relieful format pe loess si depozite loessoide. Loessul acopera suprafete intinse in Podisul Dobrogei si in totalitate regiunile plane sau slab si moderat inclinate, varfurile mai inalte si mai abrupte iesind de sub patura de loess. Se intalnesc crovuri in Dobrogea de Sud si grote formate in loess pe versantul drept al Dunarii, la Oltina, Rasova si Daeni.

- Relieful format pe nisipuri. Se intalnesc dune litorale si fluviatile, situate pe litoralul Marii Negre la Mamaia, Agigea si Techirghiol si in Delta Dunarii, pe grindurile Caraorman, Letea si Saraturile. Dunele din Delta dunarii au origine fluviatila in perimetrul Deltei Fluviatile si origine marina in perimetrul Deltei maritime.

- Relieful periglaciar se regaseste in Muntii Macin, fiind reprezentat de campuri de blocuri, grohotisuri, lespezi suprapuse si torsuri.

IV. SUBUNITATI

1. PODISUL DOBROGEI DE NORD

Acest podis se carcterizeaza prin aparitia la zi a rocilor de varsta precambriana, afectate de faze orogenetice, paleozoice si mezozoice si prin varietatea sa structurala.

Timpul indelungat scurs de la exondarea acestei unitati geomorfologice a dus la o intense prelucrare subaeriana a reliefului, ceea ce apermis formarea celei mai tipice peneplene din tara noastra, peneplena Casimcei.

A. Aspecte legate de elementele de morfometrie si morfografie.

Relieful, in conditiile denudarii indelungate este coborat, media ponderata a altitudinii fiind de 103 m, fapt ce se datoreaza existentei unei altitudini de 15-100 min peste 47% din suprafata, de 100-200 m in peste 26%, de 200-300 m in aproape 13%, sub 15 m pe 2%, iar peste 300 m pe 0,75%.

Precipitatiile slabe, roca dura au determinat existenta unei slabe retele de vai, media ponderata a densitatii acestora fiind de numai 0,11 km/kmp, peste 52% din suprafata avand valori cuprinse intre 0,10-0,20km/kmp si 44% din suprafata sub 0,10.

Altitudinea ridicata insa a laturii vestice a podisului si vecinatatea vaii dunarii si Marii Negre, au determinat o adancime accentuata a putinelor vai, astfel ca in peste 29% din suprafata, energia de relief a acestora este de 100-150 m, in 21% de 50-100 m, in 17% de 150-200 m, nelipsind nici valorile de 200-400 m in 20% sau sub 50 m, in 13%. Media ponderata a energiei de relief este de 139 m.

Ca o consecinta a densitatii reduse de vai, interfluviile sunt largi, media ponderata a fragmentarii pe orizontala fiind de 1443 m, 75% din suprafata avand valori de 1100-1800 m, peste 12% de 900-1100 m si 10% de peste 1800 m.