Cărbunii

A DOUA TINERETE A CARBUNILOR

In urma cu cativa ani in ziare apareau mereu stiri despre inchiderea diferitelor mine de carbuni din tarile industriale de apus, in numele "modernizarii", "rentabilizarii" sau "rationalizarii exploatarii carbunilor" Nici astazi tendinta de scadere a productiei de carbine n-a putut fi gasita sau redresata in multe tari pe vremuri vestitepentru industria lor carbonifera: Franta, R. F. Germania (Olanda,careproducea cateva milioane de tone de carbuni pe an, nu mai produceastazi nici o tona),de si pe plan mondial tendinta s-a schimbat in modradical.

Greva minerilor britanici din 1984-1985, inpotriva inchideriminelor este doar un aspect al luptei date in jurul supravietuiriiindustriei de extractie a carbunilor si a industrilor ce folosesccarbunele in aceste tari "Se parea" pana de curand ca ar avea loc o eliminare,o inlaturare dincompetitia materilor prime, din resursele de energie, a avut loceliminarea carbunilor. In dezvoltarea impetuoasa a tuturor ramurilorindustriale , in aparitia continua de noi ramuri de stiinta si deactivitate productive, in extinderea si diversificarea continua aproceselor de productie, in intreaga revolutie tehnico-stintifica cese petrece in zilele noastre, cu folosirea celor mai diferite si mainoi surse de materi prime, pe langa restrangerea utilizari carbunilordrept combustibil si ca materie prima de baza pentru produse chimice,au crescut continu -pana la inceputul ultimului deceniu - nu numai invalori absolute, cantitatile de titei si de gaze folosite in loculcarbunilor. Si in toate acestea pana in momentul cand crizeleenergetice, si mai ales crizele petrolului din 1973 si 1978-1980, aufacut opinia publica si in special forurile conducatoare ale stateloratente asupra posibilitatilor totusi limitate ale planetei, asuprarisipei si a necesitatii stringente de a trece la dezvoltarea sifolosirea si a altor resurse energetice mai mari sau regenerabile sauinepuizabile.In octombrie 1968 ziarul Scanteia publica o ancheta stintificainternationala cu titlul: "Redescoperirea diamantelor negre ".

Iarna grea de la inceputul anului 1985, sau seceta din vara aceluiasian au aratat in mod elocvent importanta pe care producerea energieielectrice din carbuni o are in conditiile scaderii si inghetariiapelor din fluvii, ruri si lacuri de acumulare.

Daca ar fi fost vorba de inlocuirea totala a carbunilor, dupa cumsustineau unii, atunci pentru specialistiiin carbune,pentru mineri,pentru cei care exploatau, foloseau sau prelucrau carbunele, care, icicolo, incepusera sa se acopere cu verdeata, sa-si aminteasca deistoria plina de framantari, de lupte, de cuceriri, de infrangerivremelnice si de victorii ale extractiei si utilizarii carbunilor,istorie ce a fost strans legata de prima revolutie industriala din Europa si care a fost strans inpletita cu istoria dezvoltariiimpetuoase a siderurgiei, a metalurgiei neferoase, a constructiei demasini, a chimiei, a electrificari si, concomitant, ramasi faraposibilitati de lucru ei toti ar trebui sa ingroase armata somerilorsau sa incerce sa se recalifice in alte meserii.In domeniul producerii energiei, semnificativa pentru politica defolosire rationala a resurselor de energie primara, initiate siurmarita cu consegventa de conducerea partidului si statului nostrum,este linia indicate inca in directivele celui de al IX-lea Congres alP.C.R. , care au prevazut, de pe atunci, cresterea participaricarbunilor de circa doua ori in 1975 fata de 1965 si scaderea continuaa proportiei de produse petroliere si de gaze naturale folosite inacest scop.In valoarea absoluta energia obtinuta din carbunii a crescut in ani1977 de la 3177 mil. Kwh la 15457mil. Kwh , fata de o crestere aproductiei globale de energie electrica de la 17 215 mil. Kwh laaproape 60 000 mil. Kwh in 1977 si de la 71 800 mil. Kwh in 1985, din19 900 mil. Kwh pe baza de carbune

.In timp ce in tarile Europei de vest are loc o oare care scadere aproductiei de carbune.in tarile socialiste C.A.E.R. ,cantitatea decarbune produsa a crescut in numai 25 de ani de la 539 mil. Tone.in1965, la 1379 mil. Tone,in 1980,aceasta tendinta ramanand ocaracteristica permanenta in intrega perioada.De altfel. Si in S.U.A. unde ,dupa cel de-al doilea razb mondial ,aavut loc o oarecare scadere a productieide carbune,ulterior acestfenomen a disparut si,de la productia de 395.5 mil tonein 1962, s-aajuns ,numai dupa 2 ani ,la 445 mil. tone ,iar de atunci incoace s-auinregistrat productii de 550 mil. tone in 1970,710 mil. tone in 1980si 730 mil tone in 9183,tendinta fiinde de 1 miliard de tone in anul2000.Si daca in urma cu 20 de ani ,specialisti isi amibteau cu o oarecare"nostalgie"de anii de glorie ai carbunilor,astazi ei pot sa "contempledin plin" cea a doua tinerete a "diamantelor negre", a adevarateipaini a industriei.ProbabilCa niciodata carbunele nu va mai avea ponderea de la inceputurileprimei revolutii industriale,dar,in mod sigur,cantitatea exploatata siarsa sau prelucrata va creste continuu.

Astazi,dupa 2 decenii,datele problemei s-au inversat categoric!Vomvedea,mai departe,ca si viitorulpetrochimiei sau al benzinei pentruautomobile vor fi probabil peste cateva decenii legate detiteiulsintetic sau metanonul obtinut din carbune.Istoria de milenii a carbunilor ,istoria de peste 2 secole si jumatatea cocsificarii si de un secol a chimiei organice de sinteza si aproducerii industriale a energiei electrice, ca si rasturnarile desituatii din ultimele decenii arata ca posibilitatile de folsire siprelucrarea carbunilor sunt din nouin plina dezvoltare ,carbunelefiind o materie prima si un combustibil nu numai in trecut ci si inzilele noastre,ba inca si mai mult,o materie prima si un combustibilde viitor.

CARBUNELE PRINTRE CELELALTE MINERALE

Biosfera Terrei ,care, desi din punct de vedere cantitativ ,reprezintacea mai mica unitate geochimica a Pamantului,are totusi actiunea ceamai puternica in modificarile suferite de catre aceasta, mai ales lasuprafata lui.Cercetarile biochimice effectuate au aratat ca biosfera a avut un rolhotarator in formarea atmosferei Exista un ciclu al diferitelor elemente tipice biosferei numiteelemente biofile,ale elementelor cele mai impotante in desfasurareavietii, pe langa multe altele ce participa dar cate o data lacostitutia biosfeerei. Hidrogenul carbonul oxigenul,azotul si fosforulreprezinta fiecare intre 2 si 60 % din costitutia materiei vii ,fiindelemente permanente, primare,ale acesteia,in timp ce sodiulmagnezuil,sulful,clorul, potasiul, alciul, fierul, in proportie de1-0.005% reprezinta elemente secundare, pe cand borul, florul,siliciul, manganul, cuprul si iodud apar sub forma de micro elemente.