Centura de mineralizații polimetalice asociate epimetamorfitelor din Carpații Orientali - zona Bălan

Cadrul litostratigrafic

În centura de mineralizatii polimetalice asociate epimetamorfitelor din Carpatii Orientali (Berbeleac, 1988) se cunosc zăcăminte si iviri de sulfuri masive si/sau de diseminare de pirită-Cu si de Zn-Pb-Cu. Ele se dispun pe un aliniament ce se extinde pe o distantă de cca 200 km, de la Poienile de sub Munte (N) până la Bălan (S).

Centura, cu directie NW-SE (fig.1.), a suferit fragmentări în faza alpină si este situată în pânza bucovinică – unitate superioară a sistemului pânzelor bucovinice din Sectorul Central-Est-Carpatic – pânză constituită din depozite sedimentare mezozoice (sinclinalele Rarău si Hăghimas) respectiv formatiuni cristaline precambrian-paleozoice. În cadrul formatiunilor cristaline s-au separat mai multe unităti tectonice prealpine sariate: pânza de rarău, pânza de Pietrosul Bistritei, pânza de Putna si unitatea de Rodna. Între principalele entităti stratigrafice identificate (grupul de Bretila, grupul de Rebra, grupul de Tulghes) există relatii de încălecare.

Mineralizatiile de sulfuri se găsesc cantonate în vulcanitele si sedimentele litogrupului Tulghes din unitatea Putna, mai exact în formatiunea vulcanogen-sedimentară Tg3 - litozona Lesul Ursului (Balintoni, 1996 fide Stumbea, 2007).

Constituit dintr-o secventă de aproximativ 4500 m grosime (Apostoae, 1999), terigenă în esentă dar cu numeroase intercalatii vulcano-sedimentare, în cadrul litogrupului de Tulghes s-au separat între 3 si 5 formatiuni.

Rădulescu si Dimitrescu (1982, fide Apostoae, 1999 ) consideră că în cadrul litogrupului de Tulghes pot fi distinse următoarele formatiuni:

- formatiunea inferioară Tg1 (formatiunea cuartitică-Berbeleac, 1988);

- formatiunea Tg2¬ (formatiunea grafitoasă-Berbeleac, 1988);

- formatiunea sedimentară – vulcanogen acidă Tg3 (formatiunea vulcano-sedimentară riolitică-Berbeleac, 1988);

- formatiunea Tg4 (formatiunea blastodetritică cuart-filitică-Berbeleac, 1988).

Metamorfozate în faciesul sisturilor verzi, (Berbeleac, 1988) aceste formatiuni au suferit initial un metamorfism prograd de tip barrovian, responsabil de formarea subfaciesurilor cuart + albit + clorit, cuart + biotit si cuart + albit + almandine. Ulterior, în acestea au intervenit modificări retromorfe varisce si alpine.

Metalogenia

Centura de mineralizatii polimetalice se încadrează în Subprovincia Carpatilor Orientali

(Mârza, 1982), entitate aferentă Provinciei metalogenetice a cristalinului carpatic.

Mineralizatiile de sulfuri situate în vulcanitele si sedimentele grupului de Tulghes (Tg3), au o extindere de zeci de kilometri si sunt reprezentate prin acumulări masive si diseminate în care predomină:

- pirita ± calcopirita (Bălan, Lesul Ursului, Fundul Moldovei);

- blenda, calcopirita, galena (Burloaia, Le,ul Ursului).

Formele de zăcământ ale ivirilor cu mineralizatii de sulfuri din formatiunea Tg3 sunt: acumulări stratoide, lentile, impregnatii, zone de brecifiere, mai rar, filonase.

Principalele mineralizatii se concentrează în următoarele districte (de la NW, spre SE):

- Borsa – Viseu, cu câmpurile metalogenetice Novicior-Novăt, Gura Băii-Burloaia;

- Fundul Moldovei – Lesul Ursului, cu câmpurile metalogenetice Fundul Moldovei si Lesul Ursului;

- Hărlăgia - Sumuleu;

- Bălan – Fagul Cetătii, cu câmpurile metalogenetice Medias, Bălan Central, Fagul Cetătii si Bălan Sud.

Districtul Borsa – Viseu

Districtul Borsa – Viseu cuprinde mineralizatiile din sectorul extrem-nordic al centurii polirnetalice. În acest district, structurile cutate corespunzătoare formatiunii Tg3 sunt penetrate de intruziunea andezit-dioritică neogenă de Toroiaga, formându-se astfel două sectoare: sectorul nordic (câmpurile metalogenetice Novicior-Novăt respectiv Gura Băii-Burloaia) si sectorul sudic.