Cocorul

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 2509
Mărime: 5.46MB (arhivat)
Publicat de: Ovidiu Iorga
Puncte necesare: 5

Cuprins

  1. Capitolul 1. Introducere 2
  2. 1.1 Începutul şi evoluţia vânătorii 2
  3. 1.2 Foloasele aduse de vânat şi vânătoare 2
  4. 1.3 Pasiunea omului pentru vânătoare 2
  5. 1.4 Necesitatea educării vânătorilor în spiritul ocrotirii vânatului şi a protecţiei naturii 3
  6. Capitolul 2. Biologia speciilor de vânat 4
  7. 2.1 Factorii principali ai ariei de răspândire a vânatului 4
  8. 2.2 Clasificarea vânatului 4
  9. Capitolul 3. Cocorul 5
  10. 3.1 Descriere 5
  11. 3.2 Ecologie 5
  12. 3.3 Etologie 6
  13. 3.4 Recoltarea şi valorificarea 6
  14. Capitolul 4. Cocorul mic 7
  15. Capitolul 5. Anexe 7
  16. Bibliografie 10

Extras din referat

Capitolul 1. Introducere

1.1 Începutul şi evoluţia vânătorii

Pentru a putea practica vânătoarea, omul are nevoie de anumite unelte şi trebuie să aplice anumite metode de vânătoare, în funcţie de specia de vânat şi de distanţa la care se găseşte. Omul primitiv a fost nevoit să se limiteze la culegerea de fructe şi, probabil, a resturilor de carne ale vreunui animal sfâşiat de răpitoare.

În comuna primitivă, vânătoarea avea caracter colectiv; oamenii îşi confecţionau armele în comun, vânau în comun, apoi împărţeau între ei prada obţinută prin vânătoare.

1.2 Foloasele aduse de vânat şi vânătoare

Foloasele directe. O bună gospodărire a avuţiilor patriei cere ca nici una dintre resursele naturale să nu fie lăsată nefolosită. Vânatul este una dintre aceste resurse şi dacă el este în număr corespunzător cu capacitate de hrănire şi de adăpost a mediului, nu stânjeneşte producţia agricolă, silvică şi zootehnică.

Concret, foloasele directe pot fi rezumate astfel:

- Carnea, vânatul comestibil

- Blănurile şi pielea de vânat colectate şi puse în circuitul economic

Foloasele indirecte. Vânătoarea este un mijloc de recreere, de refacere a forţelor fizice, pentru cei ce muncesc. Reîntorcându-se la locul de muncă, ei dau un randament mai mare.

În fine vânatul este folositor şi numai prin faptul că există şi că înfrumuseţează peisajul de la câmpie şi munte. Oamenii se delectează privindu-l. Cercetători ştiinţifici din ţară şi străinătate fac studii, cercetări, experimentări asupra fondului nostru cinegetic. Câmpia ar pierde mult din farmecul ei dacă nu ar avea iepuri, potârnichi, prepeliţe, fazani, iar pădurea ar fi lipsită de căprioare, cerbi, cocoşi de munte, mistreţi.

1.3 Pasiunea omului pentru vânătoare

Demn de remarcat este faptul că deşi se vânează, totuşi efectivele de vânat cresc; aceasta datorită ocrotirii lor de către om. Doar acele specii nu se înmulţesc, pentru care mediul s-a degradat. Când situaţia efectivelor o cere (ierni aspre, boli sau alte condiţii defavorabile), omul renunţă la vânătoare pe o anumită perioadă de timp. De asemenea sunt numeroase cazurile de populări şi repopulări cu vânat în terenuri cu fauna sărăcită. În concepţia de azi, vânătoarea este o intervenţie conştientă a omului în treburile naturii, ocrotind unele specii şi reducând numărul altora când devin dăunătoare. În acest scop se întocmesc legi, regulamente, cu scopul de a frâna pornirea de distrugere a omului, şi pentru a-l obliga la ocrotire.

În concluzie, pasiunea omului pentru vânătoare, probabil, este o rămăşiţă din vremurile străvechi, când omul vâna din necesitatea de a-şi procura o parte din hrană şi din îmbrăcăminte şi de a se apăra de fiare. Dar în cursul timpului, modul de practicare al vânătorii a evoluat, etica vânătorească l-a înnobilat, încât astăzi vânătoarea raţională caută să apere fauna ţării de dispariţia unor specii, iar recoltarea să fie făcută cu cât mai puţine suferinţe pentru vânat. Scopul de azi al vânătorii nu mai este în primul rând blana şi carnea, ci recreerea, distracţia în natură, iar dacă este vorba de vânatul mare – trofeul. De fiecare trofeu din colecţia vânătorului se leagă o amintire. Carnea este ceva secundar.

1.4 Necesitatea educării vânătorilor în spiritul ocrotirii vânatului şi a protecţiei naturii

Condiţiile principale de dezvoltare şi chiar de existenţă a vânatului sunt: hrana, adăpostul şi liniştea. Înmulţirea populaţiei şi amplificarea reţelei de drumuri, care azi ajunge şi în munţii altădată neumblaţi; schimbare radicală a câmpiei cultivate agricol, datorită monoculturilor pe suprafeţe întinse; desfiinţarea grupurilor de mărăcini şi a perdelelor de protecţie; mecanizarea şi chimizarea agriculturii, îndiguirea suprafeţelor inundabile, etc., au dus la înrăutăţirea condiţiilor de existenţă ale vânatului. Este un proces normal, ca urmare a progresului civilizaţiei, observat şi pe plan mondial, nu numai la noi. Consecinţa acestuia este împuţinarea efectivului de iepuri, scăderea catastrofal a efectivului de potârnichi pe plan european, dispariţia avifaunei acvatice din anumite regiuni supuse îndiguirilor sau drenării, împuţinarea păsărilor ocrotite de lege, care consumă insecte sau rozătoare moarte prin combaterea cu substanţe toxice, etc.

Prin transformările şi lucrările arătate mai sus, s-a împuţinat hrana vânatului, i s-a desfiinţat adăpostul şi i s-a stricat liniştea în anumite locuri. Sarcinile ce revin generaţiilor de vânători de azi şi de mâine sunt mult mai complexe decât ale vânătorilor din trecut, trecându-se de la măsuri de ocrotire la cultura vânatului. De aceea, vânătorii, trebuie să fie înarmaţi cu un bagaj bogat de cunoştinţe în ceea ce priveşte ocrotirea şi îngrijirea vânatului, şi educaţi în spiritul folosirii, cu mult discernământ, a efectivului de vânat, a păstrării şi, în măsura posibilului, îmbunătăţirea mediului în care trăieşte vânatul. Educarea vânătorilor în acest spirit este o condiţie de bază pentru reuşită.

Capitolul 2. Biologia speciilor de vânat

Cunoaşterea biologiei speciilor de vânat este de cea mai mare importanţă pentru vânătorul amator sau de profesie. Într-adevăr măsurile de ocrotire şi de punere în valoare a unei specii depind de felul ei de viaţă.

Înainte de a trata biologia diferitelor specii, este necesar să fie cunoscute câteva noţiuni care vor apare mereu, aproape la fiecare specie.

2.1 Factorii principali ai ariei de răspândire a vânatului

Factorul hrană. Atât aria de răspândire cât şi densitatea vânatului într-o anumită regiune sunt determinate, pe lângă altele, de existenţa hranei.

Factorul adăpost. Vânatul are nevoie de adăpost pentru trei motive:

- În primul rând pentru a se apăra de duşmani;

- În al doilea rând pentru a se feri de intemperii, în special de viscol;

- În al treilea rând pentru reproducere.

Factorul linişte. Reacţia vânatului faţă de linişte este diferită.

Preview document

Cocorul - Pagina 1
Cocorul - Pagina 2
Cocorul - Pagina 3
Cocorul - Pagina 4
Cocorul - Pagina 5
Cocorul - Pagina 6
Cocorul - Pagina 7
Cocorul - Pagina 8
Cocorul - Pagina 9

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Turismul de agrement în evoluție - studiu de caz Delta Dunării

CUVÂNT INTRODUCTIV Proiectul de faţă reprezintă o încercare de a surprinde cât mai pe larg activitatea turistică din Delta Dunării. Probabil vă...

Programe de marketing pentru firma SC Osaca SRL

Capitolul 1. Prezentarea firmei SC OSACA SRL. 1.1. Obiectul de activitate Societatea comerciala OSACA SRL, avand sediul la Braşov, str Cocorului;...

Plan de Afaceri - Investiții Tehnologice

DATE GENERALE A. Date de identificare a agentului economic A1. Numele firmei: COCOR A2. Data înregistrării la Registrul Comerțului: 21.04.1997...

Munții Bucegi - Leaota - Piatra Craiului

Masivul Bucegi, cu o suprafaţă de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfăşurandu-se între Valea Prahovei la...

Studiu de Caz - Analiza Informational-Decizionala pentru Departamentul Contabilitate în Cadrul SC Seroussi SRL

A. Cunoasterea mecanismului economic Studiul de caz prezinta o analiza functional-decizionala a sistemului reprezentat prin departamentul de...

Analiza financiară a firmei SC Daniro Pan SRL pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere

CAP.I: PREZENTAREA S.C. DANIRO PAN S.R.L. 1. Prezentarea firmei S.C. DANIRO PAN S.R.L. a fost infiintata in anul 1996 si este situata in orasul...

O dilemă actuală - euthanasia

DEFINIŢIE Eutanasia ar putea fi definită: Un ansamblu de acţiuni sau inacţiuni medicale, având suport etico-juridic şi fiind în interesul...

Schi în Munții Bucegi

Motivatie Turismul prin definitia sa presupune motivatie intensa de consum. Produsul turistic al unei statiuni sau zone turistice este constituit...

Ai nevoie de altceva?