Constanța - potențial turistic

1.1 Scurt istoric

Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.

Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 i.Hr.), in pesterile "La izvor" si "La Adam" si punctele Saligny, Mamaia sat si Ovidiu.Microlitele descoperite erau folosite de Homo Sapiens fossilis.

Paleoliticul superior (cca.40.000-10.000 i.Hr.) este prezent prin descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei, Mangalia, Pestera si Satu Nou.

Mezoliticul (10.000-5.500 i.Hr.)este reprezentat prin descoperirile facute la pestera "La Adam" si in necropola de la Cernavoda.

Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si neolitic - unelte din piatra slefuita, arme, podoabe, reprezentari artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i.Hr. - doua statuete din lut "Ganditorul" si "Femeia sezand" descoperite la Cernavoda in anul 1956.Aceste statuete sunt capodopere de valoare mundiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.

Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost descoperite de-a lungul litoralului - la Mangalia, Limanu, Costinesti, Agigea si Navodari.

Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.

Trecerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului este marcata de Cultura Cernavoda.

In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu populatiile bastinase.

Epoca bronzului (1.300-1.150 i.Hr.) este pusa in evidenta prin descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior, vase mari de provizii, castroane, platouri cu décor, precum si descoperirile facute la Hagieni, Neptun, Sinoe, Dervent, Rasova, Medgidia, Poarta Alba s. a.

La sfarsitul epocii bronzului apare carul si se constata folosirea calului pentru tractiune. Cultura Cernavoda se perfectioneaza continuu in conditiile destramarii oranduirii comunei primitive.

Epoca fierului (Hallstatt,sec.XII-V i.Hr. si La Tene, sec.V-I i.Hr.)este reprezentata prin descoperirile facute la Garlita, Rasova, Ghindaresti, Harsova, Cernavoda s.a.

Trecerea la folosirea fierului a determinat o dezvoltare a mijloacelor de productie (multe arme, unelte, podoabe etc.

Asezarilor stabile de origine greceasca de pe litoralul maritim li se adauga asezamintele autohtonilor de la Dunare.

Aceasta provincie primeste numele de Scythia, in anul 86 d.Hr., in timpul imparatului roman Diocletian.

Permanentizarea prezentei romane la Tomis este marcata de exilul poetului Ovidius Naso pe aceste meleaguri, unde realizeaza lucrari valoroase: Metomorphoses, Tristia si Ex Ponto.

In urma numeroaselor manifestari de simpatie fata de Romania a romanilor dobrogeni in contextul inceperii ostilitatilor dintre Romania si Imperiul Otoman, in anul 1878, armata romana trece Dunarea eliberand Dobrogea. Proclamatia citita ostasilor la 14.11.1878 spunea lumii intregi "Dobrogea", aceasta veche posesiune a parintilor nostri de mai inainte, s-a unit cu Romania.

Deceniile urmatoare au inregistrat transformari importante ducand la renasterea stravechii provincii romanesti Dobrogea.

Realizarile cele mai importante pot fi amintite: constructia podurilor dunarene si a Portului Constanta - 1896 de catre ing. Anghel Saligny, construirea unor edificii monumentale punter orasul Constanta - Cazinoul, Comandamentul marinei, hoteluri, catedrala si numeroase biserici ortodoxe s.a. Transformari insemnate au loc si in celelalte orase si localitati din judet (Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Harsova) si apar localitati urbane noi - Eforie, Techirghiol s.a.

In acelasi timp cu progresul economic s-a dezvoltat si o bogata viata culturala prin aparitia institutiilor de invatamant - Liceul Mircea si Mihai Eminescu, Scoala Normala - si primele scene care primeau trupe de teatru din capitala si din alte localitati din tara.

Meleagurile constantene sunt locul de nastere a unor personalitati foarte importante in stiinta si cultura romaneasca.