Cuba - un stat liber

I. Prmisele naturale care au condus la aparitia si formarea statului

Republica Cuba este un arhipelag în nordul Caraibelor, care se afla la confluenta Marii Caraibelor. Golfului Mexic si Oceanului Atlantic. La nord se afla SUA si Bahamas, la vest Mexic, la sud Insulele Cayman si Jamaica, iar la sud-est Haiti.

Insula alungita Cuba este cea mai mare insula din Caraibe si este marginita la nord de Strâmtoarea Florida si de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor iar la est de Strâmtoarea Windward. Cuba ocupa întreaga insula si alte insulite învecinate, (precum Isla de la Juventud, cunoscuta si sub numele de Insula Pinilor). Exceptie face Golful Guantanamo, o baza navala care a fost închiriata de Statele Unite înca din 1903. Insula principala este a 16-a dintre cele mai mari din lume.

Relieful insulei e variat: câmpii întinse pâna la cele usor valurite, dealuri abrupte si munti în principal în partea de sus. Cel mai înalt vârf este Pico Real del Turquino (2.005 m). Clima este tropicala îmblânzita de vânturi regulate. Este un sezon uscat din noiembrie pâna în aprilie si unul ploios din mai pâna în octombrie. Havana este cel mai mare oras al tarii si capitala.

Premisele naturale care au dus la aparitia statului au fost solul bogat, rezervele naturale, iar mai tarziu porturile numeroase. Acestea au determinat marile puteri ca Spania, S.U.A. sau URSS sa foloseasca Cuba pentru interesele lor. Timp de 400 de ani, Cuba a fost a colonie a Spaniei. De aici cuceritorii spanioli au pornit invazia spre Mexic si America de Sud.

Trei patrimi din terenul Cubei este fertil, strabatute de bazine hidrografice cu debite bogate ce asigura suficientul de apa necesar pentru o agricultura intensive. Cuba este singura insula din Marea Caraibilor unde terenul este arabil si totodata accesibil la porturi. Acest acces permite cubanezilor un transport facil al produselor agricole catre porturi. Climatul si terenul Cubei favorizeaza desfasurarea agriculturii. 33% din uscat este cultivabil. Tara detine reserve minerale semnificante. Minele de nichel localizate in nordul Cubei sunt cele mai importante rezerve, alaturi de cele de crom, cupru, fier si mangan. Reserve de sulf, cobalt, pirita, gips, sare, nisip, piatra de var sunt de asemenea exploatate. Toate depozitele subsolului sunt proprietate guvernului.

II. Conditiile istorice ale aparitiei statului

Istoricii cubanezi cercetand urmele civilizatiilor primitive disparute, au stablit ca teritoriul Cuban a fost locuit inainte de venirea spaniolilor, de indienii goanojantabey, siboney si taino. Sapaturile arheologice au demonstrate ca civilizatia poporului taino a fost cea mai avansata, iar ceea goanojantabeylor cea mai putin dezvoltata. Caracteristica generala a tuturor acestor trei popoare era faptul ca nici una dintre ele nu cunoscuse sclavismul.

La 27 octombrie 1492, primul eropean paseste pe teritoriul Cubei. Este genovezul Cristofor Columb, care plecand de la ideea ca Pamantul este rotund, incercase sa gasesca un nou drum spre Indii. Ajuns in Cuba, Columb intalneste asezari omenesti cu case mari, inconjurate de ogoare, pe care se cultivau plante necunoscute europenilor.

Mai tarziu, in 1511, spaniolii condusi de Diego Velasquez au trecut la ocuparea militara si la colonizarea insulei. Colonizarea Cubei de catre spanioli a fost relativ usoara ceea ce nu inseamna ca populatia bastinasa s-ar fi opus. Astfel, una dintre primele rascoale a fost aceea de sub conducerea lui Hatuey, cand indigenii au incercat sa-i alunge pe spanioli, insa fiind coplesiti de numarul acestora si de superioritatea armamentului lor, au trebuit sa cedeze iar Diego Velasquez a putut trece la organizarea noii colonii spaniole. Imbarbatati de ideea posibilitatii unei imbogatiri usoare si rapide, mii de aventurieri spanioli, intre care si foarte multi nobili, trec Atlanticul pentru a se stabili in insula descoperita de Columb.

Razboiul distrugator purtat de cotropitori impotriva populatiei insulei ca si exploatarea ei inumana, au dus la exterminarea aproape in intregime a populatiei bastinase, care,in momentul ocuparii Cubei de catre spanioli, numara aproape 300.000 de oameni. Avand nevoie de mana de lucru, colonistii au inceput sa aduca negri din Africa, transformandu-i in sclavi.