Culoarul Rinului

ASEZARE GEOGRAFICA. LIMITE

In cadrul continentului european Culoarul Rinului este situat la

granita dintre 3 state: Franta la vest, Germania la est si Elvetia la sud (fig.1).

Culoarul Rinului porneste de la

cascadele Shaffhausen si se incheie putin

dincolo de Strasbourg. La vest culoarul Rinului

este delimitat de Campia Alsaciei, o prelungire a

Muntilor Vosgi alcatuiti din roci cristaline.

Campia Alsaciei este alcatuita din elemente

tertiare si cuaternare si este acoperita cu loess.

De cealalta parte, la est, bazinul superior al

Rinului este delimitat de Muntii Padurea

Neagra. Lungimea zonei de la nord la sud atinge

in jur de 170 de km si latimea in jur de 30 km.

Cursul acestuia este de la sud catre nord

si se incheie cu o delta – este singurul din

europa cu o astfel de caracteristica; o desfasurare asemanatoare o are Nilul

in Africa. Rinul formeaza de asemenenea o granita naturala intre cele 3

state: Franta, Germania, Elvetia.

RELIEFUL. MODUL DE FORMARE. ASPECTE GEOLOGICE

Rinul, dupa ce traverseaza depresiunea

subalpina elvetiana si extremitatea masivului

Jura formand o serie de cascade (cascadele de

la Shaffhausen), isi dezvolta cursul pe un

sistem de graben (Alsacia-Baden) si

traverseaza apoi Masivul Sistos Renan de unde

primeste o serie de rauri ce provin din zona

platourilor cuverturii mezozoice.

Rinul si-a finalizat cursul candva in

cuaternar odata cu depunerea ultimelor strate

de sedimente .

Valea Rinului superior face parte din

zona de fractura vest europeana care se

intinde din vestul Marii Mediteraneene pana in nordul Germaniei. De-a

lungul perioadelor glaciare depozite alpine de nisipuri si pietrisuri s-au

acumulat in Fosa Renana (fig.3). Culmile rotunjite ale muntilor Vosgi si ale

muntilor Padurea Neagra delimiteaza Fosa Renana la est si la vest.

Fig. 1 Pozitia geografica a

Culoarului Rinului

Fig. 2 Principalele unitati de relief

Rinul actual si-a format albia si de

asemenea o campie aluviala in prundisurile

teraselor joase care in prezent se ridica de la 5 la

18 m deasupra nivelului Rinului. Kaiserstuhl

format din roci magmatice si plutonice constituie o

particularitate a Fosei Renane. In urma lucrarilor

de redirectionare a cursului Rinului si a

stabilizarilor malurilor inalte de-a lungul sec 19-

20 Rinul a fost canalizat intr-o albie mult mai

dreapta. Una din metodele de stabilizare a

malurilor a fost cea a plantarii de copaci. Aceste

amenajari au generat o scadere generala a

nivelului panzei de apa freatica si implicit secarea

bratelor din Campia Renana Markgrafler (la sud

de Keiserstuhl). Climatul cald si secetos din sudul

Fosei Renane confirma aceasta tendinta. De

mentionat este faptul ca Rinul se bifurca pe o

distanta destul de mare din dreptul localitatii Markt pana undeva aproape

de Biesheim si ca in continuare prezinta zone inalte de aspectul unor insule.

La nord de Kaiserstuhl pana la Strasbourg albia majora si campia

sunt aproape la acelasi nivel si panta panzei de apa freatica a reliefului

pana la Rin este mica.

Marea parte a campiei este ocupata de zone joase transformate in

zone umede de catre panza de apa freatica si deseori inundate ceea ce

favorizeaza formarea cetii. Solurile aluviale ale Rinului acoperite de padurile

aluviale si tot timpul umede sunt caracteristice acestei zone.

Pe piemontul de pe o parte si de alta a Rinului padurea a fost in

intregime inlocuita cu plantatii pomicole si viticole. Kaiserstuhl cu cei 557 m

altitudine se detaseaza in mod deosebit. El constituie vulcanul tertiar cel mai

vechi si cel mai important din sudul Germaniei caracterizat de o cuvertura

de loess aproape completa putind atinge 25m latime. Versantul sau sudic,

protejat de vant cunoaste cele mai mari temperaturi din Germania.

APELE SUBTERANE

In zona dintre Bâle si Rastatt, apele subterane furnizeaza ¾ din

nevoia de apa potabila a populatiei si mai mult de jumatate din nevoia

industriala de apa. Apa pentru irigatii provine de asemenea din

cvasitotalitatea apelor subterane. Mai mult de 3 milioane de locuitori din

Alsacia si din Bade-Wurtemberg depind direct de aceasta resursa de apa

unica, utilizata fara a fi tratat in prealabil pentru a deveni apa potabila, desi

poluarea menajera, industriala si agricola este prezenta.

Volumul acestei rezerve de apa subterana este estimat la 45 de

miliarde de metri cubi. Valea Rinului Superior este astfel unul dintre cele

mai importante rezervoare de apa din Europa Centrala. Apa panzei freatice

se scurge spre nord si paralel cu Rinul in depozitele de nisip si pietris cu

Fig. 3 Fosa Renana Superioara

viteza de 1-2m/zi. Latimea medie a stratului acvifer aluvionar este in jur de

70m, iar maximul este de 260m. Baza stratului acvifer este formata din

argile si marne tertiare, putin permeabile. Panza este in mare parte a

timpului prezenta la mici adancimi.