Cultura României

Pământul românesc-străbătut de paralelă de 〖45〗^0de și meridianul de 〖25〗^0 se încadrează la limitele estice și sudice ale Europei Centrale,armonia și simetria sa sunt cu totul remarcabile.În centru se afla Podișul Transilvaniei cu înălțimea de vreo 500m,înconjurat de Munții Carpați,precum o cetate e înconjurată de ziduri ( N. Bălcescu),Carpații trec,pe alocuri de 2000 m.În exterior înălțimile scad treptat,printr-o zonă colinară,pierzându-se spre câmpia Dunării,spre șesurile Tisei și Nistrului.Acest teritoriu locuit în principal de români ,cuprinzând enclave de alte neamuri măsoară vreo 300 000 km pătrați,cam cât Italia sau ceva mai mult decât jumătatea Franței.Statul român actual are 237 500 km2,dar Romanaia Mare din perioadă interbelică,suprapunând mai fidel pământul românesc însuma aproape 295 000 km2.

Podisul Transilvaniei este o zonă colinară ,framgentata de ape,favorabilă agriculturii,pomiculturii și creșterii animalelor. În subsol se află mari reserve de sare,o bogăție recunoscută exploatată și chiar exportată începând cu timpurile preistorice.teritorul e lipsit în general de păduri.Există lacuri,multe artificiale.Partea sudică între Mureș și Olt oferă condiții bune viticulturii.

Un lanț de depresiuni marginale face treccerea spre munți.Aceste depresiuni că și Podisul Transilvaniei au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri.Depresiune Alba Iulia-Turda a oferit în epoca română condițiile pentru aparitia a două mari orașe-Apulum și Potaissa.În unele depresiuni marginale(Odorhei,Homoroade,Sibiu) au fost colonizați în secolele XI și XII,secuii și sașii.

Carpații sunt contemporani cu Alpii,dar mult mai puțin înalți(doar câteva vârfuri din Carpații Meridionali,depășește 2500m). Trecătorile prin munți au asigurat din totdeauna legăturile dintre marile regiuni istorice.Puține sunt chiar pe la baza muntelui:pe Valea Oltului se trece ușor din Transilvania în Oletenia și Muntenia,prima ,,sosea” pe aici fiind construita de români.Alte trecători sunt pe la 1000m(Predeal)sau chiar mai înalte(Prislop în Carpații Orienttali la peste 1 400m).În general drumurile mai grele erau între Moldova și Transilvania și Maramureș cu pasurile înalte.

Dacă numărul de trecători,de vale sau de culme s-a dovedit a fi sufficient pentru circulația oamenilor din toate timpurile ,formă curioasă a carpaților nu poate fi trecută cu vederea ,nici urmarile sale geopolitice.Capratii nu mărginesc o regiunie anume și nici nu despart bazinele unor fluvii(râurile izolate de pe orice latură a lor ajung toate în Dunăre).Provinciile românești situate în afară Carpaților sunt cu atât mai deschise și mai penetrabile dinspre zonele vecine cu cât se depărtează de munți.Numai Transilvania intorica este înconjurată de munți (și în măsură în care aceste erau împăduriți ea era cu adevrata ,,țara de dincolo de paduri”.Deci numai în Transilvania o mare depresiune georafica cu adăpostul ei natural e dublată de un adăpost ori bazin istoric delimitat printr-un lanț muntos.La scară întregului teritoriu românesc așezarea Carpaților nu face decât să-l tăie;muntele care ar trebui să despartă pe români de alte neamuri ca o granița natural nu face decat traversarea regiunii locuite de acelas popor cu o cultură unitară ,diferentierile marcate de lanțul muntos fiind minime.TotusI dispunerea munților nu a fost fără urmări inseminate în istoria politică și statală a românilor în Evul Mediu;chiar în antichitate vedem un anumit rol al Carpaților în repartizarea teritoriilor diferitelor provincii dacice ale imperilur român.

Numeroasele depresiuni intră-și subacarpatice au un relief deluros și sunt adapositite climatic În acelas timp ele constituie teritorii ușor de apărat ceea ce explică importantă lor ,mai cu seamă în Evul Mediu(Maramureș,Topliță,Ciuc,CâmpulunG Moldovenesc,Dornele,Vrancea,Țara Bârsei,Țara Fargarasului,Lovistea,Hațeg,Beiuș,etc).

Spațiul locuit al carpaților se extinde pe suprafețele plane,de eroziune care permit așezări permanente și culture agricole pâna pe la 1 200m.Amintirea unor străvechi locuri pentru târguri anuale care adună populații de pe ambele versante ale Carpaților se păstrează până astrazi.Unele târguri se țineau la inaltim și mai mari.Întâlnirea anuală de la ,,târgul de fete” de pe Muntele Găina se percepe la 1 700m.Așezările în zonele înalte sunt de vechi tradiție: spune Florus(dacii sunt agățați de munți),iar capital lor Sarmizegetusa este la 1000 m altitudine.

Munții Carpați mai înseamnă bogăția pădurilor mai ales în Carpații Orientali, existent unor minerale cum ar fi aurul, argintul, fierul (Mai ales în Carpații Occidentali) și a pășunilor alpine care au permis un păstorit deosebit de intens. Exploatarea minereurilor datează din preistorie, cu o deosebită vigoare apoi în epocă română.

Dealurile subcarpatice înconjoară Carpații Orientali și Meridionali, prezentând înălțimi care nu depășesc 500-600 m. Resursele economice se constituie aici în păduri și zonele cerealiere, pomicultură, viticulture, creșterea animalelor; subsoluriele conțin sare, petrol, carbune. Toate acestea explică intensitatea locuirii, iar primele mari centre medieval ( Suceava, Câmpulung, Curtea de Argeș) au apărut în aceeași zonă. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, exploatarea petrolului a produs un mare salt demographic. Populația Campinei, de exemplu, crește în 12 ani cu 150%.