Depoluarea solului din aria localității Răcoasa, județul Vrancea

1.Introducere

Folosirea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor în vederea sporirii producției agricole pe unitatea de suprafață are pe lângă efectul benefic și un efect poluant asupra solurilor și apelor freatice. Acest lucru apare mai evident cu cât folosirea unor substanțe în agricultură se face în mod irațional. În localitatea Răcoasa situată imediat amonte de comfluența râurilor Milcov și Putna, folosirea unor îngrășăminte chimice pe bază de nitrați precum și a unor pesticide organoclorurate (în special DDT) a dus la apariția unor probleme medicale pentru locuitorii localității. În mod natural, între nitrații și nitriții din sol, apă și plante se stabilește un echilibru, care poate fi însă rupt de utilizarea intensivă în agricultură a îngrășămintelor organice naturale (gunoi de grajd) și mai ales a celor azotoase sintetice, produșii de degradare îmbogățesc solul și se pot acumula în plantele cultivate până la niveluri dăunătoare pentru consumatori. Prin intermediul furajelor și al apei, nitrații și nitriți ajung în organismul animalelor ale căror produse întră în alimentația omului. Efectele nitraților asupra stării de sănătate sunt in general o consecință a transformării rapide a acestora la nitriți (NO2-) in organismul uman. Nitriții reacționează cu hemoglobina pentru a produce methemoglobina (o forma a pigmentului care este incapabila de a transporta oxigenul). La adulți, aceasta este rapid redusă inapoi la oxihemoglobină. La copii pană la varsta de trei luni, oricum sistemul relevant de enzime este incomplet dezvoltat iar si methemoglobina formata poate sa crească si sa se concretizeze intr-o potentială stare clinică fatală. Simptomele medicale specifice intoxicațiilor cu aceste substanțe precum și rezultatul analizelor au determinat începerea investigațiilor în vederea aplicării unor metode de depoluare a solului și apelor freatice posibil afectate. Știindu-se faptul că timpul de înjumătățire a DDT-ului este de 15 ani și că acesta se concentrează mai ales în plante, a fost nesesară deplasarea în teren și aplicarea unor metode de depoluare.

2.Cauze ale poluării

Factorii care au dus la poluarea solului și a apelor freatice din această zonă au fost de natură antropică. Astfel în intravilan s-au folosit pentru combaterea dăunătorilor din grădini, pesticide organoclorurate precum diclorodifeniltricloroetanul (DDT) sau hexaclorociclohexanul (HCH). Folosirea acestor tipuri de pesticide s-a făcut mai ales înainte de anul 1990 dar a continuat până aproape de prezent deși folosirea lor în agricultură a fost interzisă. În România interzicerea DDT a fost reafirmată prin Ordinul interdepartamental nr. 396/707/1944 din 2002. Poluarea cu nitrați este rezultatul folosirii îngrășămintelor pentru suprafețele mari din exravilan, cultivate îndeosebi cu grâu.

3.Condiții naturale

3.1.Aspecte geologice

Zona poluată se află la comfluența râurilor Milcov și Putna, din punct de vedere geologic situându-se pe o unitate de platformă. Sedimentele de la suprafață sunt reprezentate de nisipuri și pitrișuri de vârstă holocenă.

3.2.Aspecte geomorfologice

Terenurile poluate se află într-o zonă de câmpie joasă ce face parte din Câmpia Inferioară a Siretului altitudimea absolută variază între 35 m în vatra satului până la 30 m la comfluența celor două râuri. Intravilanul este situat amonte de comfluență în lunca Putnei, respectiv pe terasa acesteia, iar majoritatea terenurilor arabile cu suprafețe mari se găsesc pe partea stângă a Putnei.