Drobeta Turnu Sverin - organizarea spațiului urban - zonele funcționale

Spatiul geografic este considerat un sistem dinamic,avand o structura complexa, ce include o serie de sisteme care cuprind atat elemente de cadru natural, cat si socio-economice care se intrepatrund organic, se coreleaza intre ele.De aceea am ales acest orasul Drobeta Turnu Severin,pentru a face o analiza a zonelor functionale.

Orasul Drobeta Turnu-Severin, resedinta judetului Mehedinti, este asezat in partea de SV a Romaniei, cu centrul plasat pe coordonatele 22 grade 33' longitudine estica si 44 grade 38' latitudine nordica. Orasul este situat pe malul stang al Dunarii , la iesirea fluviului din defileu, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei, pe drumul european E 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de Craiova.

1.0.Generalitati:

Ponderea relativ noua a orasului modern,evolutia sa, suportul vetrei format din terase s-au rasfrant asupra organizarii functionale a vetrei, prezentand trasaturi distincte, comparative cu alte centre urbane.

Evoluand prin extindere in plan orizontal, pe podul neted, cu un grad redus de fragmentare al terasei Dunarii, vatra orasului s-a extins si s-a adaptat continuu la suportul morphologic, in stransa legatura cu evolutia sa functionala.

Din nucleul urban initial, extinderea orasului a avut loc de-a lungul Dunarii, prin formarea de spatii industriale portuare, pe podul terasei, intre ogasele Crihala si Alunis, prin spatii rezidentiale, ajungand la o suprafata de peste 50 km². Atat nucleul urban, cat si cartierele care au fost construite in etapa urmatoare, au o textura evident ordonata, cu strazi paralele Dunarii, intersectate de cele orientate perpendicular. Teritoriul intravilan existent al municipiului Drobeta Turnu Severin ocupa o suiprafata de 1484 ha., divizat pe diferite functiuni in anumite relatii intre ele.

1.1.Zona Rezidentiala

Zonele de locuit ocupa cea mai mare parte a teritoriului intravilan, regasindu-se de la Bulevardul Carol I (zona de sud a orasului), pana la padurea Crihala (nordul orasului).

Functia de locuit este traditionala in municipiu, reprezentand prima conditie a existentei orasului modern, incepand cu anul 1836. Traditionalele parcelari din centrul Villacros si mai ales cartierele limitrofe, urmate de cele situate la nord de Bulevardul Tudor Vladimirescu, incepand cu deceniul al VII-lea al secolului nostru, au rupt traditia, aparand cartiere intregi de blocuri de locuit, zone si terenuri care au trecut in domeniu public.

Relatiile dintre zonele de locuit de-a lungu timpului, nu au avut de suferit, cartierele fiind delimitate evident, in mod clar de catre strazi sau bulevarde, care le-au imprimat caractere distincte.

Centrele de cartiere au inceput sa se contureze datorita dotarilor corespunzatoare construite. Circulatia si legatura de trafic urban lasa de dorit in unele zone de locuit. Limitata mult timp de localitatile din Depresiunea Severinului, aria de atractie s-a extins in corelatie cu dezvoltarea orasului, cuprinzand localitati din Podisul Mehedinti, Dealurile Cosustei, Platforma Balacitei, Campia Blahnitei.

1.1.1.Organizarea structurala a zonei de locuit, densitati caracteristice.

Cartierul central, oacupa o suprafata de aproximativ 109 ha, fiind delimitat de strazile :Cicero in vest, Smardan in est, Muresului in nord si Faleza Dunarii in sud. Fondul locuibil existent in acest cartier pastreaza in mai multe locuri aspectul vechiului oras, avand o pondere mare a locuintelor individuale care cuprind teritorial o suprafata de peste 50 ha. In ultimul timp, in limitele acestui cartier, s-au construit in nord, in zona hotelului Traian locuinte colective P+4. Pentru intreaga zona densitatea este de 113 loc/ha.

Cartierul Independentei, ocupa o suprafata de aproximativ 140 ha, fiind situat in partea de sud-est a municipiului. Delimitarea acestui cartier este facuta de strazile : Smardan la vest, B-dul Tudor Vladimirescu la nord, Platforma industriala estica a orasului la est, Faleza Dunarii la sud. Fondul locuibil existent este predominant de locuinte individuale, cu un numar redus de niveluri P, P+1, care ocupa o suprafata de 76.3 ha. La extremitatea nordica a cartierului se face simtita prezenta unui fond de locuinte colective cu blocuri P+4 si P+8 la intersectii, ce bordeaza latura sudica a B-dul Tudor Vladimirescu, patrunzand mai mult in interiorul cartierului de-a lungul strazii Topolnitei. Pentru intreg cartierul densitatea este de 228 loc/ha.

Cartierul Kiseleff, ocupa o suprafata de aproximativ 84 ha. Este definit de limitele clare care nu-i mai permit o extindere a sprafetei sale. Aceste limite sunt : Calea Tr. Jiu(I.C. Bratianu) in vest, Splaiu Mihai Viteazu in nord si est, iar la sud B-dul Tudor Vladimirescu. Ponderea mare in acest cartier este data de locuintele colective, unde predomina cele P+4, dar la B-dul Tudor Vladimirescu sunt amplasate si locuinte colective P+10. Densitatea cartierului este 442 loc/ha, fiind de altfel si cea mai mare densitate a cartierelor datorita in primul rand locuintelor P+10 ce bordeaza B-dul Tudor Vladimirescu.