Etnografie, Etnologie, Antropologie

1. Sistemul stiintelor despre om

Complexitatea stiintelor despre om este efectul, pe de o parte, al dezvoltarii lor istorice, iar, pe de alta parte, al complexitatii fenomenelor studiate. Însusi fenomenul om trebuie considerat ca un sistem care obliga la o cercetare de tip interdisciplinar. Realitatea bio-psiho-socio-cultural-istorica poate fi abordata din multiple perspective. Viata generatiilor anterioare este cercetata de istorie; geografia are ca obiect de studiu relatiile omului cu spatiul, cu mediul natural si uman; de fenomenele biologice si sociale ale speciei umane se ocupa demografia; limba si limbajele constituie domeniul de investigatie al lingvisticii. Studiul biosferei, de pilda, a dat nastere, în timp, la un grup de stiinte numit biologie, care înglobeaza botanica, zoologia, dar si biologia energetica si, mai recent, biologia informationala.

Un continut modificat, pe masura dezvoltarii cercetarii, au avut si stiintele antroposferei si sociosferei. Fiecare disciplina are o optica asupra aceleiasi realitati, fiecare elaboreaza tehnici de lucru si metode adecvate în functie de complexitatea subiectelor, complexitate manifestata nu numai în plan concret, ci, mai ales, în planul semnificatiilor. De exemplu, alimentatia poate fi analizata de chimist, de bioenergetician, de fiziolog, de ergonomist, de igienist, de economist, de ecolog. Psihosociologul poate urmari rolul social al conditiilor în care se manânca (individual, în familie, în localuri publice). Lingvistul studiaza lexicul si expresiile din domeniul respectiv, sociologul urmareste functia sociala a alimentatiei, iar istoricul, variatiile si permanentele acesteia în timp. Etnologul va avea în vedere integrarea artei culinare sau a obiceiurilor alimentare în contextul unei civilizatii. Un exemplu ar fi alimentele rituale: colacii la sarbatorile de iarna, la botez, la nunta, la înmormântare; cozonacii si pasca la Pasti, turtele cu julfa (pelincile Domnului) la Craciun, sfintisorii sau mucenicii la sarbatoarea celor patruzeci de sfinti, gaina, la nunta, coliva la înmormântare si pomeniri etc.

2. Obiectul Etnologiei

Etimologie: în limba greaca, ethnos înseamna popor, natiune, grup uman, iar graphos înseamna scriere sau descriere; logos înseamna cuvânt, discurs, iar anthropos înseamna om. Din îmbinarea acestor cuvinte rezulta numele etnografie, etnologie si antropologie.

Terminologie si definitii

Termenii cu care a fost denumita stiinta ce are ca obiect cercetarea grupurilor umane si definitiile acestei stiinte s-au modificat de-a lungul anilor si confuzia, stufozitatea termenilor înca persista. Desi interesul pentru celalalt (numit cu un termen mai modern alteritate) este atestat înca din antichitate, etnologia are o istorie care numara mai putin de doua secole.

Observatii privind viata altor popoare faceau egiptenii, cu mai bine de un mileniu înainte de Hristos. Unele basoreliefuri reprezinta populatii pigmee care pot fi hotentoti din Africa de Sud sau bosimani din desertul Kalahari.

Marturii din calatoriile facute au consemnat scriitori antici precum Homer, Hesiod, Herodot, apoi marii calatori din Evul Mediu. Între români putem aminti pe Spatarul Nicolae Milescu, autor al unor impresii din Rusia si China (1675) si pe Dimitrie Cantemir, cu a sa lucrare Descriptio Moldaviae (1714  1716).

Termenul etnologie a fost utilizat în Franta, uneori paralel cu cel de etnografie, si avea în vedere studiul societatilor numite primitive, adica populatiile din fostele imperii coloniale ale Occidentului. Termenul antropologie, raspândit în tarile anglo-saxone înca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, denumea, initial, stiinta care se ocupa de caracterele somatice ale omului, numita, în prezent, antropologie fizica. Pâna la mijlocul secolului al XX-lea etnologia studia societatile si culturile lor, iar antropologia studia rasele umane.

O acceptiune a termenilor în discutie, care s-a impus, a propus, în 1958, Claude Lévi  Strauss: etnografia colecteaza date (acesta ar fi demersul monografic); etnologia interpreteaza datele oferite de etnografie, efectuând o sinteza dezvoltata în directie geografica, istorica si sistemica; antropologia efectueaza analiza comparata a societatilor si culturilor. Autorul considera etnografia, etnologia si antropologia ca trei etape autonome si inseparabile ale aceluiasi demers stiintific de ansamblu .