Evoluția fondului forestier al județului Bacău

Cea mai mare parte a vegetației din județul Bacău se încadrează în domeniul forestier.În zonele montane vegetația este formată din etajul pădurilor de conifere și subetajul pădurilor de amestec (pădurile de foioase sunt alcătuite din fag,stejar,,scoruș, paltin, pin, ulm de munte, mesteacăn, plop tremurător, salcie căprească etc) unde trăiește lupul (circa 50 exemplare) ,ursul (95 exemplare),cerbul (485 exemplare),cocoș de munte (circa 90 de exemplare),râsul (circa 30-35 exemplare). În componența pădurilor de conifere intră bradul, molidul, zada, tisa, etc. Etajul pădurilor de molid (Picea abies) ocupă două areale mai importante: în bazinul superior al Trotușului și în Munții Nemira. Suprafețe mai mici apar în bazinele ale Sulței, Ciobănușului și Uzului.În depresiunea intramontană Comănești, local în dispunerea vegetației, se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află situate la poalele munților și pe văi, dar și pe versanții cu expunere nordică, iar fagul ocupă versanții însoriți de deasupra. Sub aceste păduri s-au format soluri mai puțin fertile numite podzoluri.

În sudul Culmii Berzunți apar exemplare endemice de fag terțiar (Fagus Orientalis Lipsky) și fag de Crimeea (Fagus taurica Popl).

În zona subcarpatică se găsesc gorunete care alternează cu făgetele și pajiștile secundare.O mai mare extindere au pădurile de amestec rășinoase-fag, care ocupă cea mai mare parte a zonei montane, fiind alcătuite din brad,molid, fag, la care se care se adaugă și mesteacănul, plopul tremurător, paltinul, ulmul,etc. Etajele pădurilor de fag și de stejar sunt alcătuite dintr-o diversitate de specii -gorun, alun, corn, tei, paltin, arțar,carpen,jugastru etc.

În Colinele Tutovei sunt frecvente șleaurile de deal cu gorun, stejar, tei,jugastru,carpen, iar pe culmile mai înalte făgete, făgete-carpinete și pajiști secundare puternic modificate.

Analizând evoluția suprafeței fondului forestier în perioada 2012 - 2016 se constată tendința de menținere constantă a suprafețelor până în anul 2016 (tabel 1).

Comparând cele două forme de proprietate: de stat și particulară evoluția este în scădere pentru suprafețele de pădure proprietate de stat începând cu anul 2012, înregistrând în prezent o pondere de 61,29%, ca urmare a procesului de retrocedare al pădurilor.

Tabel 1- Evoluția fondului forestier din județul Bacău în perioada 2012-2016

mii ha Suprafața totală fond forestier Suprafața de pădure Suprafață cu alte funcții

Proprie tate de stat Proprietate particulară TOTAL Proprie tate de stat Proprietate particulară TOTAL Proprie tate de stat Proprietate particulară TOTAL

2012 168,14 102,03 270,17 165,28 99,80 265,08 2,86 2,23 5,09

2013 167,81 102,37 270,18 165,13 100,12 265,25 2,69 2,24 4,93

2014 167,55 102,60 270,15 164,83 100,25 265,08 2,72 2,35 5,07

2015 165,93 104,01 269,94 163,23 101,59 264,82 2,70 2,41 5,11

2016 165,59 104,58 270,17 162,86 102,16 265,02 2,73 2,42 5,15

SURSA: Garda Forestieră Bacău

În compoziția fondului forestier din județul Bacău cea mai mare pondere o au pădurile de foioase 65,1%, urmate de pădurile de rășinoase 33,1%, datorită distribuției pe etaje fitoclimatice și a altitudinilor care favorizează instalarea făgetelor. Pădurile de fag ocupă cea mai mare suprafață din fondul forestier - 40,2%, urmate de cele de molid și brad.

Majoritatea pădurilor din județ sunt situate în zonele de munte și de deal (87 %) , iar zonele de luncă dețin numai 13% din suprafețele împădurite(tabel 2,fig.1).

Din punct de vedere al gradului de împădurire județul Bacău ocupă locul 10 pe țară cu 42 %.

Astfel, la fiecare locuitor revin câte 0,37 hectare pădure.

În anul 2016 cea mai mare pondere a avut tăierile de regenerare în regimul codru 53,49% iar tăierile în crâng reprezentau doar 0,72% din total.În ultimii ani s-a constatat o reducere a volumului tăierilor și a masei lemnoase recoltate de la 950,7 mii m3 în anul 2013 (870,4 mii m3 în 2014) la 875,5 mii m3 în anul 2016 (sursa: Garda forestieră Bacău).