Evoluția geomorfologică a litoralului românesc

1. Trasaturi generale si structura geologica

Marea Neagra este una dintre cele mai intinse mari inchise din lume: suprafata sa este de 423.488 km2 adancimea maxima a apei este de 2.212 m, volumul total de apa este de 534.000 km3 iar volumul de apa improprie existentei vietii, abiotica, contaminata cu H2S, sub nivelul de 150-200 m, este 432.000 km3.

Fig. 1-Zonele geomorfologice ale Marii Negre (dupa Panin & E. and G. Ion, 1997)

Legenda: 1-Platforma continentala, 2-abruptul, 3-bazinul de adancime, 3a-complexe de mare adancime, 3b-pragul de adancime, 4-campia abisala, 5-paleo-canale pe platforma continentala, umplute cu sedimente fine, recente si din Holocen, 6-principalele vai-canioane submarine, 7-paleo-faleza din apropierea fracturii platformei, 8-zone de fractura aparute in morfologia de adancime.

Legatura Marii Negre cu Marea Mediterana se realizeaza prin sistemul de stramtori Bosfor si Dardanele. Bosforul este o stramtoare destul de ingusta (cu o latime de 0,76-3,6 km) si putin adanca (32-34 m la prag), ingreunand schimbul de ape in doua sensuri intre Marea Neagra cu salinitate mai scazuta (17% la suprafata si 22% la adancime) si cea foarte sarata a Marii Mediterane (38-39%). Deplasarea de suprafata a apei mai putin sarate a Marii Negre este estimata la aproximativ 600km3/an. (~20.000 m3/s), in timp ce curentul de adancime al Marii Mediterane, mai sarata, care se deplaseaza in directia Marii Negre poarta aproape 300km3/yr. (~10.000m3).

Bazinul Marii Negre poate fi divizat in patru zone fiziografice: platforma continentala (29,9% din suprafata totala a marii), abruptul, (27,3%), bazinul de adancime (30,6%) si campia abisala (12,2%) (fig.1). Una dintre trasaturile fiziografice cele mai proeminente este o platforma continentala intinsa (cu adancime mai mica de 200m), in zona de NV a Marii Negre (aproximativ 25% din suprafata totala a marii).

Marea Neagra este situata in cadrul complexului de munti de incretire inalti ai sistemului Alpin, care este reprezentat de in sud de centura Balcano-Pontica iar in nord, nord-est si respectiv nord vest de Caucaz, Crimeea si Masivul Dobrogei de Nord. Numai in nord-vest exista platouri joase si Delta Dunarii.

Geologii considera Marea Neagra ca un bazin marginal de extensie, format la origine prin subductia spre nord a placii Neo-Tethys, de-a lungul marginii sudice a placii Eurasiatice pe sub arcul vulcanic Timpuriu Cretacic Tertiar.. (Letouzey et.al. 1977; Dercourt et al., 1986; Zonenshain si Le Pichon, 1986) ca rezultat al miscarii catre nord al placii Arabice. (fig.2)

De aproximativ 120 miliane de ani, zona a fost un bazin marin, cu o dezvoltare extrem de dinamica si cu o acumulare uriasa de sedimente, pana la 13 km grosime pe fund in partea centrala a bazinului. In Marea Neagra exista doua sub-bazine de extensie cu istorii geologice diferite (Fig. 2):