Evoluția organismelor animale în erele geologice

PRECAMBRIANUL

Timpul Precambrian, prima si cea mai veche parte din istoria geologica a Pamantului, este in acelasi timp si cea care a avut durata cea mai lunga.

Precambrianul incepe odata cu intarirea primei scoarte terestre, cand Pamantul a devenit planeta si se termina odata cu depunerea primelor trate, in care se gasesc urme bine pastrate de animale si in special urmele unor artopode primitive numite trilobiti.

Intre aceste limite durata timpului Precambrian a fost de circa 3 000 milioane ani fata de durata erelor urmatoare de circa 570 milioane ani.

Acest imens timp Precambrian se imparte in doua ere: Arhaica cea mai veche si Proterozoica (Algonkian) cea mai noua.

In Precambrian au avut loc puternice procese de orogeneza, care au dus la ridicarea mai multor catene muntoase.

Aceste miscari orogenice au fost insotite de numcroase si intense manifestari magmatice.

Dar cel mai important eveniment din acest timp este aparitia vietii.

Multa vreme s-a crezut ca Arhaicul a fost complet lipsit de viata. In cele din urma, in depozitele lui superioare s-au descoperit cele mai vechi urme de viata, apartinand unor bacterii, alge si chiar unor animale cu o organizare foarte simpla.

In depozitele sedimentare, ale Proterozoicului se gasesc insa resturi de vietuitoare cu un grad de organizare din ce in ce mai complexa. Astfel, in depozitele din Proterozoicul inferior se gasesc resturi organice rare si rau conservate, de animale marine inferioare: foraminifere, radiolari, spongieri si celenterate. In Proterozoicul superior si, in special, in partea lui superioara in Infracambrian, se cunosc chiar fosile de nevertebrate cu o organizare destul de evoluata: viermi, brahiopode si chiar antropode primitive. Aceste fosile dovedesc ca fauna proterozoica nu reprezinta fauna primitiva a Pamantului, ci ca viata a aparut inca de la sfarsitul Arhaicului, si ca a avut loc o lunga perioada de evolutie pana s-a ajuns la o fauna de nevertebrate destul de evoluata ca cea din Proterozoic.

ERA PALEOZOlCA

Era pa1eozoica este istoria antica a vietii pe Pamant, era animalelor vechi. Este o era foarte lunga, 330 mil ani, mai lunga decat cele doua ere urmatoare impreuna.

In decursul acestei ere, au existat doua epoci lungi, de intensa activitate orogenica, care au dus la ridicarea a doua catene de munti: catena Caledonica si catena Hercinica. In aceasi timp s-au ridicat vaste lanturi muntoase in centrul si nordul Asiei, in estul Americii de Nord, nordul si sudul Africii si estul Australiei. Ridicarea acestor catene muntoase cu toate fenomenele geologice ce le-au urmat, au facut sa varieze conditiile de viata foarte mult. Datorita acestora, viata a evoluat continuu la baza Paleozoicului, traind forme primitive predominand animale din clasele inferioare, care trec treptat la forme din ce in ce mai evoluate, catre mijlocul si sfarsitul erei. La inceput viata s-a manifestat numai in oceane iar dupa, Silurianul superior si animalele invadeaza uscatul, unde se instaleaza definitiv, la sfarsitul erei.

La inceputul erei au predominat animalale nevertebrate. Totusi in domeniul marin se cunosc resturi de vertebrate (conodonate) inca din Cambrian, resturi de pesti placodermi si elasmsmobranhi din Ordovician, iar de crosopterigieni din Silurian. In foratiuni continentale lagunare din Silurianul superior se mentioneaza si agnate.

Astfel, cea mai mare parte din tipurile de nevertebrate, care traiesc astazi, au existat deja si in Era pa1eozoica, familiile, genurile si speciile fiind, in general, diferite. Au abundat printre proterozoare foraminiferele, printre spongieri, spongierii silicosi, printre celenterate, coralii inferiori: tetracoralii si coralii tabu1ati. Dintre echinoderme: cistoideele si blastoideele, ca si palechinidele sunt proprii erei, iar crinoidele au cea mai mare dezvoltare, dar se continua si in erele urmatoare. Foarte numeroase si variate sunt molustele nautiloidee, goniatitii, precum si brahiopodele. Printre artropode abunda trilobitii si gigantostraceii care nu se mai intalnesc in erele urmatoare. In Devonian apar si primele insecte inferioare. In Carbonifer si Permian, insectele explodeaza. intr-o multime de grupe foarte variate, cu metamorfoza completa.

Apar si vertebratele cu ostracodermii si pestii placodermi, forme primitive, exclusiv paleozoice, care s-au stins inainte de sfarsitul erei. Apar si batracieni, cu care vertebratele fac un pas decisiv pentru cucerirea uscatu1ui, iar spre sfarsitul Paleozoicui lui apar si reptilele care domina uscatul, evadand din viata acvatica, de care amfibienii erau mai strins legati.

Unele grupe au atins apogeul dezvoltarii lor in aceasta era. Asa sint brahiopodele, nautiloidele, crinoidele, trilobitii, amfibienii stegocefali si unele reptile.

Dintre nevertebrate din fauna paleozoica lipsesc total hexacoralii, amonitii, belemnitii, echinoidele exociclice etc. iar dintre vertebrate, pestii teleosteeni, pasarile si mamiferele.

Pe baza criteriilor paleontologice si stratigrafice, Era paleozoica se divide in 6 perioade: Perioada Cambriana, Perioada Ordoviciana, Perioada Siluriana, Perioada Devoniana, Perioada Carbonifera, Perioada Permiana.

Perioada carbonifera

Perioada relativ linistita, are putine fenomene orogenice, in unele geosinclinale. Au avut loc miscari de ridicare si coborare a ariilor continentale si, ca urmare, transgresiuni si regresiuni marine. Clima. in general calda si uniforma, a favorizat dezvoltarea unei faune de nevertebrate inferioare, exclusiv marina de o bogiitie nemaiantalnita ptna atunci.