Formarea prin geografie a unor priceperi și deprinderi practice

INTRODUCERE

Geografia aduce o contribuție de seamă la educarea și instruirea elevilor, la formarea multilaterală a personalității acestora.

Scopul geografiei este de a ne înarma cu un sistem de cunoaștere despre dinamica învelișurilor Pământului, de a forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice, hidrologice sau de protejare și ameliorare a mediului geografic în care trăim.

Geografia explică fenomenele complexe ale învelișurilor Pământului, raporturile de reciprocitate și interdependență dintre acestea și în același timp studiază complexele regionale sau locale în dinamica lor, ca părți ale întregului planetar.

Ca obiect de veche tradiție, geografia și-a dovedit din prin utilitatea în educarea și formarea multor generații de tineri.

În condițiile multiplelor sarcini noi ce stau în fața învățământului, geografia este chemată să-și valorifice din plin, la nivel superior disponibilitățile sale instructiv-educative.

Geografia ne face să observăm, să dezvăluim sensul geografic al obiectivelor și fenomenelor și să tragem concluzii pentru activitatea practică.

Geografia, ca obiect de studiu, contribuie la educația intelectuală a elevilor. Elevii își însușesc un sistem de noțiuni, priceperi și deprinderi, necesare pentru activitatea practică.

Astfel, geografia îi înarmează pe elevi cu priceperi și deprinderi de a se orienta în natură cu ajutorul instrumentelor sau mijloacelor naturale, de asemenea pe planuri, hărți și de a le folosi în orientarea pe teren.

Totodată, geografia ne învață cum să executăm și să citim planul și harta și să le interpretăm pentru activitatea practică omului.

Deci, „Geografia descrie și explică întregurile regionale și înlăturarea lor în întreguri teritoriale, din ce în ce mai întinse și mai complexe, până la unitatea cea mai întinsă și cea mai complexă, planetă pe care locuim”. (Vintilă Mihăilescu)

Geografia a apărut, așadar, în primul rând ca o necesitate practică a societății omenești de a cunoaște și utiliza în mod rațional natura înconjurătoare. De aceea înțelegerea exactă a geografiei ca știință și obiect de învățământ are o importanță majoră în organizarea procesului de instruire și educare a elevilor.

CAPITOLUL I

Obiectivele predării geografiei ca știință

Elementul specific al acțiunii de educare și instruire prin geografie îl constituie conținutul geografiei ca obiect de învățământ.

Geografia își aduce o contribuție importantă la educarea și instruirea elevilor, la formarea personalității acestora.

Datorită complexității mari a procesului educativ, în sens larg, o ordonare și ierarhizare strictă a principalelor obiective instructiv-educative (scopuri, sarcini, cerințe) ale geografiei este dificilă, și în parte, puțin operantă.

Obiectivele instructiv-educative se realizează simultan în strânsă conexiune, fiind de fapt inseparabile.

I. Geografia și formarea concepției științifice a elevilor despre natură și societate;

II. Geografia și educația patriotică a elevilor;

III. Educarea elevilor în spiritul protecției mediului de viață și al utilizării raționale a resurselor naturale;

IV. Contribuția geografiei la formarea culturii generale;

V. Dezvoltarea capacităților intelectuale la elevi;

VI. Educația internațională a elevilor;

VII. Formarea unor priceperi și deprinderi practice;

VIII. Contribuția geografiei la pregătirea forței de muncă și orientarea profesională a elevilor.

Formarea unor priceperi și deprinderi practice; contribuția geografiei la pregătirea forței de muncă și orientarea profesională a elevilor.

Deși cu o arie largă (mai adecvată elevilor de liceu), această cerință trebuie insuflată prin obiectul geografiei încă din primii ani de școală.

Astfel, concret prin intermediul geografiei, se pot realiza următoarele laturi și obiective ale orientării profesionale:

a) Înarmarea elevilor cu metode practice de învățare a geografiei: cum să citească un text geografic, o hartă, cum să ridice un plan, să alcătuiască un grafic;

b) Cunoașterea unor profesiuni;

c) Realizarea unei imagini reale a economiei practice;

d) Cunoașterea unor unități economice, a unor orașe, regiuni, prin excursii, vizite, lecturi, activități practice, astfel geografia dezvoltând inițiativa, voința și spiritul colectiv.