Franța - geografie economică

Capitolul I

Repere geografice generale

Franţa (franceză: France), oficial Republica Franceză (franceză: République française) este o ţară situată în Europa de Vest (Franţa metropolitană), care cuprinde şi diverse insule şi teritorii situate în alte părţi ale planetei (Franţa de peste mări).

Dintre marile state europene, Franţa este cel mai vechi stat constituit în jurul unui domeniu regal, iniţial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cărei capitală este Parisul. Franţa este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene (1957), a zonei Euro şi a Spaţiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de securitate ONU (1945). Face parte şi din Uniunea Latină (1972), Organizatia Mondiala a Comertului (1995), NATO (1949), Comitetul International Olimpic (1894), Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi din G8 (1975).

Deşi marea parte a teritoriului francez se află în vestul Europei, Franţa este constituită şi din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul şi sudul Oceanului Indian, nordul şi sudul Oceanului Pacific şi Antarctica. Franţa metropolitană se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii şi Marea Nordului şi de la Munţii Alpi şi Râul Rin până la Oceanul Atlantic. Datorită formei geometrice a teritoriului Franţei continentale, ţara este denumită colocvial ca Hexagonul. Se învecinează cu: Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia, Monaco, Andorra şi Spania. Asezarea geografica a Frantei este intre 42°20`-51°5` latitudine nordica, 5°55` longitudine vestica si 8°10` longitudine estica

Suprafaţa totală a Franţei metropolitane este de 551.659 de km², Franţa fiind clasată astfel ca al 47-lea stat după suprafaţă. Suprafaţa totală, ce cuprinde toate regiunile, colectivităţile şi teritoriile de peste mări, este de 674.843 de km², ceea ce reprezintă 0,45% din suprafaţa totală a uscatului de pe Pământ. Populaţia la recensamântul din 2007 era de 63,6 milioane locuitori si densitatea populatiei era de 98 loc/km2. Estimările la 01.01.2010 indică o populaţie de 64,7 milioane de locuitori în Franţa metropolitană şi în departamentele de peste mări.

Capitolul II

Încadrarea in tipologia statală conform criteriilor de clasificare

A. Cadrul natural si reteaua hidrografica

Franța posedă o largă varietate de relief, de la câmpiile din nordul și vestul țării până la lanțurile muntoase din sud (Munții Pirinei) și sud-est (Munții Alpi), aceștia din urmă având cel mai înalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai există regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munții Vosgi.

Reteaua hidrografica este densa si orientata spre patru intinderi marine:

- Oceanul Atlantic: Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km)

- Marea Manecii: Seine (776 km) cu afluentii sai Moselle (550 km) si Marne (525 km)

- Marea Mediterana: Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Frantei)

- Marea Nordului: Rhinul (195 km pe teritoriul Frantei ) si afluentul sau Meuse (950 km).

Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman, Bourget, Grandlieu si d’Annecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 km.

B. Componenta teritoriului- polimeric

Stat centralizat, Franta este divizata in 22 de regiuni, plus colectivitatea teritoriala din Corsica, intre care sunt repartizate cele 96 de departamente metropolitane: Ain, Aisne, Allier, Alpes-de-Haute, Provence, Alpes-Maritimes, Ardeche, Ardennes, Ariege, Aube, Aude, Aveyron, Bas-Rhin, Bouches-du-Rhone, Calvados, Cantal, Charente, Charente-Maritime, Cher, Correze, Corse-du-Sud, Cote-d’Or, Cotes-du-Nord, Creuse, Deux-Sevres, Dordogne, Doules, Drome,Essone, Eure, Eure-et-Loir, Finistere, Grad, Gers, Gironde, Hautes-Alpes, Haute-Corse, Haute-Garonne, Haute-Loire, Haute-Marne, Hautes-Pyrenees, Haut-Rhin, Haute-Saone, Haute-Savoie, Haute-Vienne, Jura, Landes, Loire-et-Cher, Loire, Loire-Atlantique, Hauts-de-Seine, Herault, Ille-et-Vilaine, Indre, Indre-et-Loire, Isere, Loiret, Lot, Lot-et-Garonne, Lozere, Maine-et-Loire, Manche, Morbihan, Moselle, Nievre, Nord, Oise, Orne, Marne, Mayenne, Meurthe-et-Moselle, Meuse, Pas-de-Calais, Puy-de-Dome, Pyrenees-Atlantiques, Pyrenees-Orientales, Rhone, Saone-et-Loire, Sarthe, Savoie, Paris, Seine-Maritime, Seine-et-Marne, Seine-Saint-Denis, Somme, Tarn, Tarn-et-Garonne, Territoire de Belfort, Val-de-Marne, Val-d’Oise, Var, Vaucluse, Vendee, Vienne, Vosges, Yonne, Yvelines.

Republica numara de asemenea si 4 departamente peste mare: Guadalupe, Martinica, Reunion si Guyana. Franta detine 2 colectivitati teritoriale (Mayotte si Saint-Pierreet, Miquelon) si teritorii peste mare: Polinezia Franceza, Noua Caledonie, Insulele Wallis si Futuna si teritoriile din Australia si Antarctica: Adelia, Insulele Kerguelen, Crozet si Saint-Paul.

In Franta metropolitana exista 329 de arondismente, 3829 cantoane si 36551 comune. Principalele orase sunt: Lyon, Marsilia, Lille, Bordeaux, Toulouse, Nisa, Nantes, Grenoble, Strasbourg, iar capitala este Paris, care are control asupra tuturor regiunilor.

C. Criteriul politic administrativ

Republica Franceză este o republică unitară semi-prezidențială, puterea executivă fiind reprezentată de Președinte, ales prin sufragiu universal pe o durată de 5 ani; și de Guvern, condus de un Prim-Ministru numit de către președinte.

Franta este un stat unitar si prezintă următoarele caracteristici principale: a) este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituţionale prin care se exercită puterea politică la nivel central şi local; b) activitatea de guvernare se difuzează de la centru pe cale ierarhică; c) există o singură ordine juridică întemeiată pe o constituţie unică; d) populaţia are o singură cetăţenie.