Geneza, evoluția și structura bazinului Mării Negre

Relieful bazinului Marii Negre a evoluat continuu de la formarea sa si este intr-o permanenta schimbare in prezent. Acest bazin, supranumit si Bazinul Euxinic, este localizat in partea sudica a placii litosferice eurasiatice, in apropierea contactului cu placile africana si araba.

De-a lungul timpului, in acest loc s-au desfasurat variate procese geotectonice ce formare a diferite forme de relief precum platforme, munti si bazine de sedimentare din care a rezultat relieful si structura actuala.

In linii mari, bazinul Marii Negre este marginit de munti tineri in sud, de forme de relief mai vechi precum platforme si bazine tectonice in nord si vest.

Intr-o abordare mai detaliata, structura sa prezinta caractere mult mai complexe, la fel ca si relieful ce il inconjoara.

Cercetarile magnetice, gravitationale si datele rezultatele din analizele seismo-acustice au relevat faptul ca bazinul Euxinic se dezvolta atat pe crusta continentala cat si pe crusta oceanica. Acest bazin tectonic este alcatuit din doua parti, una vestica si una estica, separate de creasta Andrusov cu aspect de horst, suprapuse pe un fundament dezvoltat pe crusta oceanica si pe crusta continentala distribuite neuniform in profilul transversal vest-est al bazinului.

In partea centrala a partii vestice se dezvolta crusta oceanica tipica, sub Campia Abisala Euxinica delimitata de izobata de -2000m. Pe marginile partii vestice se dezvolta crusta continentala care se caracterizeaza prin coborarea discontinuitatii Moho pana la 35 km adancime, prin ingrosarea stratului bazaltic.

Bazinul estic s-a dezvoltat pe scoarta continentala cu strat bazaltic de 8-9 km peste care se afla un strat granitic subtire acoperit de sedimente neconsolidate.

Creasta Andrusov este pozitionata in centrul bazinului Marii Negre si este formata din crusta continentala cu strat bazaltic mai gros peste care se afla un strat granitic subtire acopeit de sedimente neconsolidate.

Bazinul Marii Negre este caracterizat de trei tipuri de unitati tectonice pe care acesta s-a dezvoltat.

Unitatile cratonice

Aceste unitati sunt reprezentate de platformele cristaline precambriene si paleozoice situate in nordul si estul bazinului: Platforma Est-Europeana, Platforma Scitica si Platforma Moesica, specifice partii sud-estice a marii placi litosferice eurasiatice si au reprezentat marginea stabila dincolo de care s-au desfasurat procesele active ale tectogenezelor Assyntica in Cambrian, Varsica in Carbonifer si Permian, Alpina, in Mezozoic si Neozoic.

Unitatile intracratonice

Aceste unitati sunt reprezentate prin orogenul Nord-Dobrogean si orogenul Crimeei, prelunigit pana in M. Caucaz. In fata portului Sevastopol din crimeea, pe versantul continental, a fost descoperit Masivul Lomonosov, care este alcatuit din bazalte, andezite si dacite rezultate din eruptii.

Unitatile pericratonice

Aceste unitati sunt situate in partea estica si in partea sudica a bazinului Marii Negre si reprezinta partea cea mai tanara a bazinului formata in orogeneza Alpina.

Din punct de vedere morfotectonic si morfostructural, bazinul Marii Negre se divide in doua parti: cea centrala si cea marginala.

Partea centrala a bazinului s-a dezvoltat pe crusta bazaltica de tip oceanic si doar partial pe crusta continentala si cuprinde Campia Abisala Euxinica, situata la adancimi de sub 2000 m.

Sedimentele depuse in ultimii 80-100 milioane de ani au ingropat relieful tectonic primar rezultand astfel un relief actual plan si neted, dezvoltat pe sedimente neconsolidate.

Partea marginala a bazinului Marii Negre are o structura mai complexa, putand fi asociata cu structura marginilor continentale oceanice. Latura nordica are o structura asemanatoare cu cea a marginilor continentale oceanice pasive, stabile, prezentand campii costiere, litorale, self continental larg extins, un versant continental usor inclinat si un glacis continental larg. Laturile sudica si estica au o structura diferita, acestea asemanandu-se cu marginile continentale active, instabile, care nu prezinta campii costiere, iar campiile litorale sunt putine si reduse ca marime. Selfurile continentale de aici sunt inguste, versantul continental este abrupt, iar glacisul continental este ingust si abrupt.

Marginile continentale ale Marii Negre au relief care poate fi asemanat cu trei tipuri de margini: marginea Scitica, marginea Caucaziana si marginea Pontica.

Nordul bazinului Euxinic este asociat marginii Scitice si este situat intre Promontoriul Dunavat-bratul Sf. Gheorghe din Delta Dunarii si Capul Anapa si se dezvolta atat pe Platforma Scitica cat si pe Platforma Europei Orientale.

Una din subdiviziunile ce caracterizeaza Nordul Bazinului Euxinic este Campia Marii Negre. Aceasta este o campie costiera tipica si este delimitata spre nord de podisurile Volhino-Podolic, Donet si Privolgia, iar spre sud de mai multe campii litorale. Ea comunica spre est cu Campia Caspica prin culoarul Manici.

Campia Marii Negre ascunde sub ea litoralul, acesta fiind caracterizat de campii deltaice si lagunare, grupate in patru sectoare: litoralul Dunarean, situat intre bratul Sf.