Geografie economică generală

I Harta politica a lumii

1.Statul a aparut inca din antichitate .Orasele -state grecesti carereuneau comunitati de oameni liberi , Imperiile Roman si Aztec care controlau spatii imenseintre centru si teritoriu periferic asupra carora isi exercitau dominatia senioriile evului mediu in care domeniul feudal al seniorului cu resortului politic si militar .

State moderne au aparut in Europa la sfarsitul secolului al XIII -lea si inceputul secolului al XIV lea.Se poate distinge astfel o prima ,, generatie '' de state aparuta ca o reactie la structurile medielvale si care a dat nastere la ,,statele-natiunii'' o a dou generatie aparuta din ruinile vechilor imperii la sfarsitul Primului Razboi Mondial si o a treia generatie de dupa 1945 , aparuta prin procesul decolonizarii .

Criteriile de comparatii ale statelor

Clasificarea acestora, după o listă deschisă de criterii, permite explicarea unor fapte și fenomene cu ecou în multe domenii de analiză se utilizează frecvent criteriile:

- suprafață (întindere);

- populație (număr);-

- poziție și localizare geografică;

-putere economică (VN, PI etc!);

Dar multe alte elemente pot fi relevante pentru caracterizarea și compararea unor state și teritorii.'mintim aici: structura de stat, forma de guvernăm(nt, regimul politic, structura administrativă,coeficientul de presiune, componența teritoriului, structura fizico-geografică etc

Figura 1 : Harta politica a lumii 2019

2.Teorii geografice asupra aparitiei si evolutiei statelor

Peter J.Taylor clasifica teoriile despre stat in 2 categorii:deterministe si functionaliste.

Determinismul geografic „reinnoit” are la baza teoria lui Charles Darwin(lucrarea-”Asupra teoriei speciilor” )care a fost translatata pentru domeniul stiintelor sociale.

In geografia politica primul exponent al Darwinismului social a fost Friedrich Ratzel prin teoria organica a statului.Astfel statul este pentru Ratzel „ca un organism asemanator celor biologice”,ale carui particularitati depind de insusirile populatiei,dar mai ales de cele ale teritoriului.Cele mai importante particularitati sunt:intinderea,asezarea,hotarele,apoi relieful,vegetatia,apele si in cele din urma raportul fata de celalte parti ale globului.Statul era privit ca un organism iar teritoriul ca principala sa particularitate.El trebuiasa sa actioneze si sa se dezvolte ca un intreg.

Samuel van Valkenburg a preluat de la geograful fizician W.Morris Davis teoria ciclurilor de evolutie ale peisajului pe care o adapteaza la evolutia statului si o transforma in 1939 in teoria ciclurilor evolutiei statului,in care statul evolueaza in 4 cicluri de dezvoltare-copilarie,tinerete,ma-turitate si batranete,fiecare stadiu avand caracteristicile sale.

O alta teorie moderna ii apartine lui Norman Pounds(1963) si se numeste teoria ariilor centrale.Ea se foloseste de rationamentul conform caruia statele s-au dezvoltat in jurul unor nuclee”celule teritoriale” care prin cresterea numarului populatiei si prin expansiunea teritoriala s-au extins ,formand entitati politico-teritoriale superioarePentru identificarea ariilor centrale s-au folosit caracterisicile acestora(densitatea ridicata a populatiei,resursele necesare apararii impotriva invaziilor,mijloace necesare expansiunii,fertilitatea crescuta a terenului,resurse,intensitatea exploatarii lor,posibilitatea de a face comert),ce le deosebeau de alte regiuni care nu au prezentat nuclee de dezvoltare statala

Cea de-a doua cetegorie de teorii geografice asupra aparitiei statelor este cea functionalista.

In S.U.A. Richard Harshorne pune in discutie o interpretare diferita fata de cea determinista.Prin alocutiunea numita”Studiul functional in Geografia Politica” Hartshorne demonstreaza ca studiul functiilor statului ar trebui sa fie principala problema a geografiei politice.Prin teoria integrarii teritoriale se propune interpretarea statului pe baza structurii lui interne si pe baza functiilor pe care le indeplineste.In viziunea acestei teorii statul este un spatiu organizat din punct de vedere politic,functionarea sa fiind asigurata de prezenta a 2 tipuri de forte-forte centrifuge(cu actiune dezintegratoare)si forte centripete(menite sa mentina statul inchegat)-ce actioneaza simultan asupra integritatii sale teritoriale.Pentru functionarea normala a unui stat fortele centripete trebuie sa le depaseasca pe cele centrifuge,in caz contrar putandu-se ajunge la dezintegrarea statului.