Germania - caracterizare generală

Localizare

Republica Federala Germania (in Germana Bundesrepublik Deutschland), denumită colocvial Germania (Deutschland, sens literal: „țara germana”), este un stat în Europa Centrala. Germania este situata in Europa Central-Nordica, intre 47016’-55003’ latitudine nordica si 5056’-15002’ longitudine estica. Limite Marea Nordica, Danermaca, Marea Baltica, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafata Germaniei este de 357.021 km2.

Relief

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced.

Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele. Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz.

Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg.

In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, intre Lech si Ill (2963 m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m).

Evolutia paleogeografica

Podisul Franconiei se suprapune peste bazinul sedimentar mezozoic cu acelasi nume, constituit din formatiuni triasice si jurasice (in special calcare si gresii), slab inclinate spre S-E. In afara de masivele cristaline si vulcanice cu specificul lor morfologic, relieful dominant il constituie crestele cu orientare N-V, suprafetele erozivo-structurale intinse, care ii dau aspect de trepte.

Masivul Sistos Renan din punct de vedere geologic, aici predomina formatiunile paleozoice sistoase (de aici denumirea de Masiv Sistos al Rinului), strapunse local de eruptii vulcanice, in care se formeaza depresiuni circulare de tip moare, uneori ocupate de lacuri. Pe margini apar fomatiuni carbonifere, permiene si mezozoice (triasice, jurasice si cretacice), care contin importante zacaminte de minerale utile.

Regiunea Harz s-a dezvoltat pe formatiuni mezozoice si tertiare, drenate de raurile Saale si Mulde.

Podisul Boemiei sub raport geologic se suprapune unui masiv cristalin format din 2 munti: Muntii Metaliferi formati din sisturi cristaline si granite, si masivul cristalin Muntii Padurea Neagra care reprezinta un horst tipic.

Zona centrala a Germaniei reprezinta o regiune cu complexitate ridicata, suprafete plane, ramasite ale vechilor structuri hercinice care au fost fragmentate si inaltate in blocuri intre acestea aflandu-se depozite cantonate in zonele joase si de platouri. Masivul Padurea Neagra a fost unit cu Masivul Vosgi fiind in prezent separati de o structura de tip graben – Grabenul Rhinului 300 km lungime. Muntii Padurea Neagra sunt formati din sisturi cristaline imbracati la poalele estice de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica. Regiunea Franconiei reprezinta un bazin sedimentar de varsta mezozoica cu relief structural, bine dezvoltat; apar vai si platouri din argile si calcare triasice, si abrupturi de falie de varsta predominant triasica.

Sistemul Alpin German reprezinta mici portiuni din Alpii calcarosi care se extind din Austria pana in Germania.

Campia Germaniei de Nord este o structura geologica reprezentata de depozite neconsolidate de nisipuri, pietrisuri si argile peste care se astern depozite de origine glaciara. Exista doua aparitii oarecum ciudate in acest context peisagistic, si anume, falezele de creta din insula Rugen si falezele Bunter alcatuite din gresie de varsta triasica din insula Helgoland.

In tertiar s-au dezvoltat numeroase complexe mlastinoase care au generat depozitele de carbuni din Saxonia inferioara si din regiunea Niederlansitz.

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba si Order. Elba izvoraste din Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).

In est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraste din zona de contact a muntilor Sudeti si Carpati si se varsa in Marea Baltica (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua si Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.

Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). Toate aceste fluvii si rauri sunt legate intre ele printr-un vast sistem de canale ce insumeaza 2414 km. In sud Germania imparte cu Austria si Elvetia lacul glacial Boden See cu o suprafata de 537 km2 si o adancime maxima de 252 m.