Cuprins
- 1. Înțelegerea utilizării unei terminologii referitoare la globalizare și mondializare 4
- 2. Evoluția globalizării 5
- 3. Evoluția mondializării 5
- 4. Globalizarea: concepte și opinii 6
- 4.1. Concepția Clubului de la Roma 7
- 4.2. Concepția Forumului Economic Mondial 9
- 4.3. Globalizarea în concepția organismelor ONU 10
- 4.3.1. Concepția PNUD 10
- 4.3.2. Concepția UNCTAD 11
- 4.3.3. Concepția UNESCO 12
- 5. Domeniile globalizării 13
- 6. Mondializarea - o nouă dimensiune a liberului-schimb 15
- 7. Mondializarea - rețea transnațională de decizie 18
- Concluzii 22
- Bibliografie 23
Extras din referat
1. Înțelegerea utilizării unei terminologii referitoare la globalizare și mondializare
Dezvoltarea societății omenești a ajuns în prezent la un nivel care face posibil schimbul foarte rapide bunuri și de informații înte cele mai îndepărtate locuri ale planetei. În acest mod, orice element din domeniul științific, tehnic, economic sau al informașiei produs într-un anumit loc, poate avea o semnificație globală.
Anumite elemente noi au însă o influență mai mare asupra societății omenești și au un caracter mai „unificator”; acestea formează împreună ceea ce s-ar putea numi fenomenul de „globalizare”.
În privința procesului de globalizare nu există încă o definiție universal acceptată și nici definitivă întrucât acesta sinclude o multitudine de procese complexe privind domenii diverse ale societății umane. Ca atare, globalizarea poate fi definită ca un fenomen, o strategie, o ideologie sau toate la un loc. Trebuie demarcată noțiunea de globalizare și mondializare. Mondializarea este o mișcare mondială care nu include liberalizarea, reprezintă mai mult declararea unui teritoriu specific - un oraș, un municipiu, un stat, de exemplu - ca teritoriu internațional, mondial, cu responsabilități și drepturi la scară internațională. Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv realizarea integrării internaționale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural și de securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai și de dezvoltare la scară planetară. FMI-ul definește globalizarea drept „creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga lume prin creșterea volumului și varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei” .
În management, globalizarea reprezintă un termen de marketing sau de strategie care se referă la apariția unor piețe internaționale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi și gusturi similare ale clienților, reușind astfel, de exemplu, să vândă aceleași mașini și săpunuri sau produse alimentare prin campanii publicitare similare, unor persoane ce aparțin unor culturi diferite. În domeniul software, globalizarea este termenul tehnic ce combină procesele de internaționalizare și mondializare. Prin urmare mondializare sau globalizare înseamnă integrarea parțială sau aproape totală, sau pe anumite procese sau ramuri economico - socio - politice, la nivel global. Tendința de a realiza un stat global, cu oameni având triplă cetățenie - națională, europeană (sau alt continent) și mondială.
2. Evoluția globalizării
Prima eră a globalizării poate fi stabilită ca fiind aceea a liberalizării, eră în care aurul definea standardul economic. Această perioadă s-a bazat pe Pax Britannica și pe schimbul de bunuri în numerar. Globalizarea s-a intensificat odată cu industrializarea având ca bază teoretică munca lui David Ricardo în lucrarea “Avantajul comparativ” și în “Legea generală a echilibrului” a lui Say care susțineau deopotrivă că țările care vor face comerț extern eficient vor înlătura automat orice neajunsuri temporare în cerere sau ofertă. Practic, pe măsură ce statele au îmbrățișat era globalizării - bunurile, capitalul și forța de muncă circulau liber între acestea - inegalitățile dintre țări au început să dispară treptat. După cel de-al doilea război mondial globalizarea a fost condusă prin runde de negocieri sub auspiciile GATT privind îndepărtarea restricțiilor asupra liberului schimb, perioadă urmată de crearea Organizației Mondiale a Comerțului (WTO) pentru medierea divergențelor comerciale. Ulterior s-au semnat numeroase acorduri comerciale bilaterale inclusiv secțiuni ale Tratatului de la Mastricht și NAFTA pentru reducerea tarifelor vamale și a barierelor comerciale. Prin urmare, odată depășite barierele comerciale, comerțul și investițiile interstatale au cunoscut o dezvoltare fără precedent generând dezvoltare tehnologică și economică, dar și rețele teroriste internaționale și organizații criminale. Astfel, globalizarea a adus noi provocări umanității, fiind vizibile nu numai beneficiile cât și efectele secundare distrugătoare în mediile economice, politice, militare, religioase, sociale, ambientale, demografice și culturale. Globalizarea reprezintă un fenomen global și atotcuprinzător care înlătură normele clasice de organizare, diluează delimitările dintre problemele interne și afacerile externe ale statelor, dintre economie și securitate națională, suveranitatea nemaifiind o chestiune de „totul sau nimic”.
Bibliografie
1. DAVID, S., 1999 - States and Sovereinity in the Global Economy. Routledge, Londra și New-York.
2. DEEPA, N., (editor), 2003 - Voices Empowerment and Poverty Reduction, The World Bank, Washington D.C..
3. ERDELI G., C. BRAGHINĂ, D. FRĂSINEANU, 2000 - Geografie economică mondială, Ed. Fundației România de Mâine, București.
4. FRIEDMAN, T., 2000 - Lexus și măslinul. Cum să înțelegem globalizarea, Ed. Economică, București.
5. IAȚU C., I. MUNTELE, 2002 - Geografie economică, Editura Economică, București
6. JOLLY, R., S. FUKUDA-PARR, 1999 - Globalization with a Human Face, New-York.
7. MARTIN, H.P., H. SCHUMANN, 1999 - Capcana globalizării. Atac la democrație și bunăstare, Ed. Economică, București.
8. MOHAN RAO, J., 1999 - Openness, Poverty and Inequalitz, în ”Human Development Report 1999”, vol. I.
9. NECHITA, V., 1991 - Economie politică, vol. II, Editura Porto-Franco, Galați.
10. PALIU - POPA, L., 2009 - Globalizarea economiei și internaționalizarea afacerilor,Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3.
11. PARASCHIVESCU, M.D., F. RADU, 2005 - Concepte și modele contabile în activitatea de comerț exterior, Editura Tehnopress, Iași.
12. PEPTENATU D., C. DRĂGHICI, L. CEPOIU, 2006 - Geografie economică mondială, Editura Universitară, București.
13. SAMUDAVANIJA, C.A., 2000 - „Eludarea statului asiatic” în Schimbarea ordinii globale de N. Gardels, Ed. Antet, București.
14. SERVAN-SCHREIBER, J. J., 1967 - Le défi américain, Edition Denoél, Paris.
15. VELCEA I., A. UNGUREANU, 1993 - Geografia economică a lumii contemporane, Ed. Șansa SRL, București.
16. *** ”Le Courrier de l′UNESCO” - L ′ autre mondialisation: l ′ eveil citozen, septembrie 2000.
17. *** PNUD, 2003 - Human Development Report 1999. Globalization with a Human Face, New-York.
18. *** UNDP - ”Cooperation South. Globalization and How It Affects: Culture and Communication; Trade and Technology; Regional Issues” (Cooperare Sud. Globalizare și cum afectează ea: cultura și comunicațiile; comerțul și tehnologia; probleme regionale), 2000-2005.
Lucrări speciale. Studii și articole
1. AYOUB, A., - Qu’ est-ce que la mondialisation? în: ”Liaison, Energie-Francophonie:
Mondialisation et energie”, No. 50, trimestrul 1, 2001.
2. BRISCOE I., R. LEFORT - Dossier: L ′ autre mondialisation: l ′ éveil citoyen, ”Le
de l′ UNESCO”, septembre 2000.
3. CERNEA, M., - Cultural Heritage Preservation and Management in the MENA Region, Executive Summary, july 2000, The World Bank MNSED, Washington D.C., 2000.
4. MENGISTEAB, K., - L ′ Etat, un allié. ”Le Courrier”, septembre, 2000.
5. MORARU, D., - Pledoarie pentru o economie mondială în slujba umanității, “Curentul”, 29 ianuarie 1999.
6. OHIORHENUAN, J.F.E. - The South in an Era of Globalization, în UNDP: ”Cooperation South”, septembrie 1998.
7. SUTER, K., - Sfidarea globalizării, “Curentul”, 12 ianuarie 1999.
8. TOBIN, J., - Financial Globalization, ”Proceedings of the American Philosophical
Society”, No. 2, 1999.
9. WILLIAMSON, G., J., - Globalization and Inequality. Past and Present, ”World Bank Research Observer”, vol. 12, No. 2, 1997
10. WOLFENSOHN D. J., - Opening Keynote Address, în vol. Culture Counts, Financing, Resources and the Economics of Culture in Sustainable Development, Proceedings of the Conference Florence, Italy, The World Bank, Washington D.C., 2000.
11. *** La mondialisation des activites energetiques: quells enjeux? în: “Liaison, Energie-Francophonie”, nr. 50/2001, p. 15.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Globalizare si mondializare.docx