Grupa nordică a Carpaților Orientali - Carpații Maramureșului și ai Bucovinei

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA:

Asezare si limite:

Constituie partea nordica a Carpatilor Orientali,care,la randul lor,reprezinta celmai dezvoltat sector al Carpatilor. Are ca limite:

1.in nord,granita tarii,cu Ucraina,până la Culoarul depresionar Dornelor-Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului şi Pasul Mestecaniş.

2.in sud,aliniamentul ce uneste Depresiunea Dornelor de cea a Campulungului peste pasul Mestecanis.

3.în partea de vest cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei,Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest.

4.in partea de est se învecinează cu Podişul Moldovei(Podişul Sucevei).

Relief si subdiviziuni:

Această grupă a lanţului Carpaţilor Orientali-ramură a Carpaţilor Româneşti înălţaţi în cea mai nouă orogeneză, orogeneza alpină din Neozoic s-a format,ca şi Grupa Centrală, atât prin încreţirea scoarţei terestre,cât şi prin erupţia vulcanilor,la sfârşitul Neogenului,pe rama vestică..Altitudinea medie a grupei este de cca.1300m,vârfurile cu înălţimile cele mai mari fiind Vf. Pietrosu(2303m) şi Vf. Ineu(2279m),ambele situate în M. Rodnei.

Această grupă se caracterizează printr-un paralelism petrografic,fiind alcătuită din trei şiruri paralele de roci,ce impun şi un paralelism al culmilor,orientate de la NV la SE. Astfel, în partea de vest întâlnim roci vulcanice(andezite,granite,bazalte),în partea centrală roci dure, metamorfice(şisturi cristaline,gnaise,filite),iar în partea estică,roci sedimentare cutate(fliş- argile, calcare,conglomerate,gresii).

Grupa Nordică se caracterizează printr-o masivitate redusă,datorită fragmentării accentuate, dată de mulţimea depresiunilor pasurilor,trecătorilor şi văilor largi(Bistriţa, Moldova, Moldoviţa).Astfel,aici se află :

Depresiunea Maramureşului, cu sate mari,cu vestitele biserici de lemn,cu portul popular specific şi creşterea animalelor,situată la altitudini de aproximativ 700-800m,drenată de râurile Vişeu şi Iza cu Mara,unde se află oraşele Sighetu-Marmaţiei,Borşa,Vişeu de Sus,cu activităţi industriale.Prin pasuri şi trecători depresiunea se leagă de unităţile vecine-prin Pasul Şetref (818 m) cu Podişul Transilvaniei,pe aici trecand calea ferată Salva-Vişeu de Jos,iar prin Pasul Prislop(1416 m,aflat la cea mai mare altitudine),cu Depresiunea Dornelor,pe Valea Bistriţei Aurii.

Depresiunea Oaşului numită şi „Ţara Oaşului”,drenată deTur,unde se află oraşul Negreşti-Oaş.

Depresiunea Câmpulung-Moldovenesc ,drenata de râurile Moldova cu Moldoviţa,unde se afllă oraşele Câmpulung-Moldovenesc şi Gura -Humorului.

Depresiunea Dornelor, străbătută de râul Bistriţa cu Dorna,aici aflându-se oraşul Vatra Dornei,staţiune balneo-climaterică şi cu activităţi industriale,cu exploatări de mangan la Vatra Dornei.Depresiunea se leagă cu unităţile vecine prin următoarele pasuri şi trecători:prin Pasul Mestecăniş(1096 m) cu Depresiunea Câmpulung Moldovenesc,prin Pasul Prislop (1416 m) cu Depresiunea Maramureşului,prin Pasul Tihuţa(1201 m) cu Podişul Transilvaniei si prin Pasul Păltiniş cu Depresiunea Glod-Drăgoiasa,(drenata de râul Negrişoara,afluent al râului Neagra din M-tii Bistritei).

Ca tipuri de relief se poate constata o mare varietate a acestora.În această grupă se găseşte relief glaciar format doar in Munţii Rodnei,la altitudini de peste 2000 m,reprezentat de circuri şi văi glaciare,aici aflându-se si lacurile de origine glaciară Lala si Buhăescu.În partea vestica a grupei se află relief vulcanic,definit prin conuri si cratere vulcanice,iar în partea centrală,relieful are aspect masiv, greoi,fiind format pe şisturi cristaline.

Grupa Nordică este alcătuita din şiruri de munţi cu caracteristici geografice deosebite, masivele desfăşurându-se in şiruri aproape paralele,orientate NV-SV,ce „respectă” paralelismul petrografic.Acestea se succed de la vest la est astfel :

-in vest – şirul munţilor vulcanici:Oaş,Gutâi,Ţibleş (bogaţi în minereuri complexe–Cu, Pb,Zn,Au,Ag),care împreună cu munţii de acelaşi fel din Grupa Centrală alcătuiesc cel mai lung lanţ vulcanic din Europa;

-în centru–fîşia munţilor cristalini,bine dezvoltată,cu cele mai mari altitudini:Munţii Rodnei (2303 m în vârful Pietrosul),cei mai înalţi din Carpaţii Orientali şi singurii unde s-a păstrat relief glaciar,Munţii Maramureşului (1957 m în vârful Farcău),Munţii Suhard (1932 m) şi Obcina Mestecăniş;

-în est–munţiii flişului cuprind culmile muntoase paralele si netede, numite obcine (Obcinile Bucovinei):Obcina Mare (1200 m),Obcina Feredeu (1479 m),Obcina Mestecăniş (1588 m),formate din roci sedimentare cutate,exceptând Obcina Mestecăniş,formată din şisturi cristaline.Tot acestei grupe aparţin Munţii Bârgăului (1611 m),formaţi din roci sedimentare,străpunse de roci eruptive.