Harta politică a lumii

Harta Politica a Lumii

1. Statul si elementele fundamentale ale statului

Conceptul de stat a cunoscut numeroase abordari de-a lungul timpului. De la considerarea acestuia ca fiind o forta de origine divina la optica aristrocratica bazata pe caste, in care era inclusa intreaga populatie, cu exceptia sclavilor si apoi la evaluarea statului ca organizatie politica nationala – sub egida monarhiei absolute sau a republicii – inscrisa in limitele unui anumit teritoriu, istoria si definirea conceptului s-a imbogatit mereu ajungandu-se la teoria despre disparitia statului(iluzia societatii fara clase) sau la subordonarea lui unor entitati zonale(teoria integrarii).

Statul a aparut inca din antichitate. Orasele- state grecesti care reuneau comunitati de oameni liberi, imperiile Roman si Aztec care controlau spatii immense intre un centru si teritorii periferice asupra carora isi exercitau si dominatia, senioriile evului mediu, in care domeniul feudal al seniorului cu resortul politic si militar pe care il reprezenta detinea un rol important sunt unele din principalele forme pe care le-a avut statul in decursul istorie. Formele si functiile statului au evoluat, diversificandu-se si completandu-se.

Statele moderne au aparut in Europa la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea. Se poate distinge astfel o prima “generatie” de state aparuta ca o reactie la structurile medievale si care a dat nastere la “statele – natiuni”, o a doua generatie aparuta pe ruinele vechilor imperii la sfarsitul primului razboi mondial si o a treia generatie, de dupa 1945, aparuta prin procesul decolonizarii.

In prezent – in practica internationala exista opinia potrivit careia o entitate politica ca sa poata avea personalitate juridica internationala de tip statal – se cer a fi intrunite anumite conditii constituite in elemente fundamentale ale existentei statului si anume: populatia, teritoriul, sistem politic national.

Populatia este unul din elemetele componente ale statului, ea reprezentand totalitatea locuitorilor unui teritoriu(teritoriu de stat). Ca element component al statului, populatia trebuie sa fie o colectivitate permanenta si organizata, relative numeroasa, pentru a putea subzista prin resurse proprii si forma ratiunea si substanta unui stat.

Ipotetic, disparitia totala a populatiei unui stat, prin emigrare sau datorita altor cauze, duce la disparitia acelui stat.

Teritoriul. Cum nu se poate concepe un stat fara populatie, tot asa nu putem concepe un stat fara teritoriu. Teritoriul de stat reprezinta cadrul spatial(spatial geografic), de intindere limitata, in care este stabilita colectivitatea umana( populatia acelui stat).

Teritoriul de stat cuprinde teritoriul terestru din interiorul granitelor (solul, subsolul, raurile, fluviile, canalurile, marile interioare), marea teritoriala, platoul continental, precum si spatial aerian cuprins intre granite.

Teritoriul de stat constituie una din premisele materiale, naturale ale existentei statului, el aflandu-se, cu toate partile sale componente, sub putere exclusive a acelui stat. Aceasta putere poarta denumirea de suveranitate teritoriala, parte integranta a suveranitatii de stat.

Teritoriul de stat poate avea trasaturi distincte ce variaza de la o tara la alta. Astfel, el este limitat ca intindere prin granite, conturul lor determinandu-i o anumita configuratie: el ocupa o pozitie bine precizata pe harta politica a lumii, are o alcatuire fizico-geografica specifica si un numar de locuitori ce valorifica acest teritoriu.

Frontiera de stat reprezinta “o linie reala sau imaginara trasata intre diferite puncte pe suprafata terestra, care delimiteaza teritoriul statelor intre ele sau fata de marea libera si spatial extraatmosferic”.

Ca si teritoriul de stat, frontierele au jucat un rol important in relatiile internationale, fiind supuse celor mai neprevazute controverse. Din acest punct de vedere, putem afirma ca notiunea frontierei de stat este complementar indispensabila notiunii de teritoriu de stat, ea integrandu-se organic in componenta statului, reprezentand “limita juridica in cadrul careia statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusive, iar natiunea dreptul ei la autodeterminare”.

De asemenea, frontierele pot si artificiale sau naturale(fluviale, maritime, aeriene, etc.).

Sistemul poltic. Cel de-al treilea element fundamental al existentei statului, impus in prezent de reglementarile internationale, este sistemul politic.

Termenul de sistem politic poate fi folosit atat in sens restrans, cat si intr-un sens mai larg. In sens restrans, sistemul politic poate fi definit ca totalitatea institutiilor si proceselor ce permit cetatenilor unui stat sa elaboreze, sa aplice sis a modifice politicile publice.

Structurile fundamentale ale sistemului politic sunt formate din institutiile de guvernamant si raporturile lor cu celalalte componente ale vietii politice(partidele, grupurile de influenta, sindicatele, etc.)

Sistemul politic este un ansamblu de elemente aflate in interactiune care, in raport cu “intregul”, se manifeste ele insele ca sisteme – subsiteme, intre acestea se stabilesc raporturi ierarhice, care conduc la o stratificare pe niveluri(national, subnational). De asemenea sistemul politic are o structura proprie, ce implica atat ramurile guvernarii(legislative, executive, judecatoreasca), precum si partidele politice, grupurile de interes, mass-media, etc.. Interactiunea dintre elementele ce alcatuiesc sistemul politic national determina forme diferite de integralitate – adica diferite forme de guvernamant si regimuri politice.

2. Evolutia hartii politice a lumii

2.1.Harta politica a lumii pana la inceputul istoriei moderne(1642)

Specifice pentru perioada antica sunt expansiunea si apogeul unor mari imperii care s-au succedat in Extremul Orient, Orientul Mijlociu si Apropiat, Europa sau nordul Africii. Un rol deosebit l-au avut imperiile Chinez(cel mai vechi de pe Glob), Indian, Mesopotamian, Persan si Egiptean care s-au succedat intre mileniile cinci si patru si vremea lui Hristos. Unele imperii au dainuit milenii si secole, altele au fost efemere(ex: Imperiul Macedonian).

Imperiul Roman era intins din Asia de Sud(India) pana in nordul Africii, din vestul Europei pana la Marea Neagra, fiind centrat pe bazinul Marii Mediterane. Acest imperiu va determina formarea unei civilizatii scalvagiste- avansate pentru acea perioada – determinand geneza a numeroase popoare, care formeaa in present “lumea romanica” europeana intre vestul extreme(Spania, Portugalia) pana in est(Romania sau “romanitaea orientala”).