Îmbătrânirea demografică a populației în România

Capitolul I: Structura populatiei pe varste

Repartitia populatiei pe varste are o importanta fundamentala din punct de vedere demografic si socio-economic, deoarece aceasta determina rolul si locul fiecarei persoane in procesul reproducerii populatiei, al activitatii economice si, in general, al organizarii sociale. Se poate aprecia ca nu exista domeniu de activitate care sa nu fie interesat de cunoasterea efectivului si a structurii populatiei dupa varsta si sex.

Variatia continua in timp a fenomenelor demografice determina modificarea tot continua a structurii pe varste si sexe a unei populatii in sensul cresterii ponderii unor grupe de persoane si reducerii corespunzatoare a ponderii altor grupe fata de total populatie.

Imbatranirea demografica este un fenomen statistic complex care consta in modificarea structurii colectivitatilor umane pe grupe mari de varsta, in sensul cresterii ponderii populatiei varstnice pe seama reducerii ponderilor uneia sau a celorlalte doua grupe mai in varsta. Acest fenomen, care se desfasoara pe fondul si ca o consecinta a tranzitiei demografice de la o reproducere primitiva, neeficienta, inconstienta, necontrolata a populatiei, caracterizata prin rate ridicate de natalitate si de mortalitate, spre o reproducere eficienta, constienta si dirijata de catre partenerii cuplului conjugal, caracterizata prin rate scazute de natalitate si de mortalitate, are profunde implicatii sociale si economice asupra viitorului unei populatii, atat sub aspectul efectivului cat si al structurii sale pe varste.

Din punct de vedere social si economic, la orice nivel de agregare a societatii, un sistem al populatiei se divide in trei subsisteme cu posibilitati, roluri si consecinte, diferite in viata sociala:

- Subsistemul populatiei tinere, avand varsta cuprinsa in intervalul 0-14 ani sau 0-19, care se afla in plin proces de crestere si dezvoltare fizica si intelectuala, face parte din categoria de inactiv din punct de vedere economic, pregatindu-se astfel pentru a participa in viitor la activitatea sociala;

- Subsistemul populatiei adulte, in varsta de 15-59 ani sau 20-64 ani, care se afla in deplinatatea fortelor sale fizice si intelectuale, al carui potential maxim se realizeaza in aceasta perioada la orice nivel de agregare a societatii, incepe sa participe, de regula. Productia sociala de bunuri, si servicii si informatii necesare intregii societati, ca si l aprocesul de reproducere a populatiei;

- Subsitemul populatiei varstnice, de 60 sau 65 ani, si peste, care a depasit varsta maxima de participare la productia sociala si la procesul de reproducere si care acum se afla in starea de inactiv economic din punct de vedere social, a carei experienta mai poate fi utila si trebuie sa fie folosita eficient de catre orice societate normal organizata.

Imbatranirea demografica poate avea loc atat in cadrul populatiei totale, cat si in cazul populatiei cuprinse in fiecare din cele trei grupe mari de varsta: populatia tanara, populatia adulta, populatia varstnica. Astfel, se poate vorbi despre o imbatranire demografica a populatiei tinere, ca urmare a unui proces continuu de reducere a natalitatii care determina scaderea tot continua a efectivului generatiilor mai tinere; o imbatranire a populatiei adulte odata cu cresterea ponderii grupei de varsta de 45-65 de ani in cadrul acesteia; despre o imbatranire a populatiei de varsta a treia caracterizata prin cresterea ponderii grupei de 80 ani si peste fata de total populaie varstnica.

Capitolul II: Imbatranirea demografica

2.1. Notiuni de baza

Astazi, mai mult ca niciodata, lumea stiintifica si politica este preocupata de problematica imbatranirii demografice. Cauzele, consecintele si politicile cele mai potrivite pentru un stat sau altul, pentru o etapa sau alta, constituie temele favorite ale numeroaselor studii, conferinte sau congrese organizate frecvent in ultimele doua decenii. Concluzia care se impune – imbatranirea globala a devenit o problema mondiala care, prin consecinte si implicatii, suscita atentia factorilor cu putere de decizie la diferite niveluri de organizare a societatii umane.