Insulele Galapagos

Am ales ca temă de proiect Insulele Galapagos deoarece, datorită izolării lor, s-a putut dezvolta o lume vegetală și animală aparte. Observațiile asupra faunei insulelor Galapagos l-au condus pe naturalistul englez Charles Darwin la cunoscuta teorie evoluționistă.

Așezat deasupra unuia dintre punctele fierbinți ale Terrei, într-un loc în care scoarța Pământului, foarte subțire, se crapă mereu, lăsând să iasă la suprafață magma topită care fierbe in adâncul planetei, Arhipelagul Galapagos e un roi de insule vulcanice stâncoase, foarte tinere la scara geologică: cele mai vârstnice au intre 5 si 10 milioane de ani vechime, iar altele, precum Isabela și Fernandina, sunt incă in formare, așa cum au arătat-o erupțiile vulcanice din 2009, care au adăugat insulei Fernandina incă un strat de lavă solidificată.

Pe data de 14 februarie 1825, în timp ce ancora în Golful Banks, Căpitanul Benjamin Morrell a menționat una dintre cele mai mari erupții din istoria Galapagosului, pe această insulă. Vasul lui a supraviețuit erupției și mențiunea lui a rămas păstrată de-a lungul vremii.

Fernandina are o suprafață de 642 kilometri pătrați și o înălțime maximă de 1476 metri, având o calderă cu o circumferință de aproximativ 6,5 kilometri. Caldera s-a prăbușit cu 350 de metri în 1968, formându-se ulterior un mic lac pe fundul calderei, în partea de nord a acesteia.

Din cauza recentei sale activități vulcanice, insula nu prezintă foarte multe specii de plante și are un aspect aproape în totalitate cenușiu. Vizitatorilor li se permite să viziteze doar partea exterioară a craterului, din considerente de siguranță. Fauna insulei se găsește pe o fâșie îngustă de pământ numită Punta espinoza, aceasta fiind constituită din sute de iguane marine. De asemenea, aici mai pot fi întâlniți cormoranii care nu zboară, pinguini, pelicani și lei de mare.

Capitolul I

Localizare geografică:

-Insulele Galîpagos sunt situate în oceanul Pacific la aproximativ 1.000 km depărtare de teritoriul continental al statului sud-american Ecuador.

Coordonate: 1°23′N 92°00′W

Suprafață: 7.880 km²

Provincie: Provincia Galapagos

Cantoane: Isabela

San Cristobal

Santa Cruz

Capitală: Puerto Baquerizo Moreno

Populație: 25.000

Scurtă caracterizare privind geologia regiunii:

Insulele Galapagos sunt localizate pe una dintre cele mai active regiuni vulcanice de pe pământ: Placa Nazca. Această placă se mișcă spre est, spre America de Sud, din cauza răspândirii fundului mării, cu o rată de 2,75 cm pe an. Această placă se mișcă înspre zonă de staționare de căldură intensă sau "zona fierbinte" care "construiește" insulele. Astfel, cea mai veche parte a arhipelagului se află în estul grupului. Geologic, cele mai recente erupții vulcanice atestă faptul că Insulele Galapagos sunt un loc născut din foc. În ultimii 200 de ani, peste 50 de erupții remarcabile au avut loc, unele punând în pericol flora și fauna unice.

Probabil trăsătura predominantă a Galapagosului este peisajul aspru și vulcanic. Formată inițial între 3 milioane și 5 milioane de ani în urmă, insulele sunt "tinere", în timp geologic. La aceste „zone fierbinti”, erupțiile vulcanice se îngrămădesc pe vechile erupții vulcanice de-a lungul mileniilor, până când pământul vulcanic este împins la suprafața oceanului - formând insule. Cum plăcile tectonice se mișcă (cu o rată de aproximativ 5 cm pe an), activitatea vulcanică se mută cu ele, creând noi insule la vest și reducând activitatea insulelor mai mari din est. Acest lucru explică "tinerețea" rocilor insulelor din Vest și rocile geologice mai vechi a multor insule din est. De exemplu insulele estice se număra printre alte insule care sunt parțial sau în totalitate afundate îmbătrânirii de peste 5 milioane de ani. Cu toate acestea, multe dintre insulele centrale și estice (cum ar fi Fernandina și Isabela) au o activitate vulcanică mai recentă, datând de numai 2 milioane de ani.

În general, insulele individuale s-au format din lava bazaltică a erupțiilor unui singur vulcan scut, fluxurile completând malurile sale. Cu toate acestea, cea mai mare insulă, Isabela, este formată din șase vulcani care au curs unul în altul, umplând decalajul dintre ele. Formate din această combinație de activitate dinamică vulcanică și efectele ploii, și de forță continuă a vastului Pacific, insulele atestă originea lor.

Insulele sunt compuse din rocă bazaltică, care în formă topită este adeasea mai fluidă decât alte tipuri de roci vulcanice. Acesta pentru că atunci când un vulcan erupe, bazaltul curge în valuri ondulate, creând vulcani cu pante ușor rotunjite. Descoperind cum s-au format Insulele Galapagos, geologii au demonstrat că acestea au fost intodeauna insule și nu s-au desprins din continentul sud-american.